Tech & Rights

Libertate. Dar o libertate nedreaptă

Liderii noștri autoritari continuă să organizeze alegeri regulate, unde participă și partide aflate cu adevărat în opoziție. Din păcate niciunul dintre ele nu are însă, cu adevărat, vreo șansă să câștige

by Orsolya Reich
(Satoshi Kambayashi)

În ultimele cincisprezece zile de marți am publicat câte un videoclip despre cum să supraviețuim autoritarismului. Pe majoritatea dintre ele le-a însoțit și un articol. Am scris despre modul în care autoritarii creează frică și un sentiment constant de nesiguranță, limitând apoi drepturi în numele securității. Am scris despre motivul pentru care ei continuă să insiste că sunt democrați (de fapt, adevărații democrați!) și despre modul în care răspândesc minciuni pentru a se menține la putere. Am scris despre cum să verificați dacă o știre pe care o întâlniți este sau nu de încredere și despre cum noi, ca și comunitate, trebuie să ne asigurăm că oamenii au acces real la informații corecte.

În această săptămână, ultima din seria „Ghidul de Supraviețuire la Autoritarism", scriem despre ce se întâmplă atunci când autoritarii noștri, din Europa, au reușit să ne limiteze libertățile, au transformat mass-media într-un difuzor de propagandă și au preluat controlul asupra sistemului judiciar, însă nu se simt încă în siguranță.

Aceștia nu înlocuiesc în mod oficial democrația cu dictatura. Și cel mai probabil e că nici nu vor încerca să o facă în viitorul apropiat. Ar fi prea riscant să facă așa ceva. Ar înfuria prea mulți cetățeni și cu siguranță ar deranja enorm UE. Și o UE supărată poate face rău la buget.

Așa că liderii noștri autoritari continuă să organizeze alegeri regulate, unde participă mai multe partide de opoziție. Se asigură însă că nimeni în afară de ei nu are de fapt vreo șansă să câștige.

Cum fac asta? Ar putea să încerce să trișeze, însă preferă de obicei tactici mult mai subtile, care par, cel puțin la prima vedere, legitime. Una dintre aceste tactici, care se numește gerrymandering, se referă la crearea de circumscripții electorale în funcție de obiectivul dorit. Cum ajută așa ceva? Dacă e făcut cum trebuie, poate duce la o majoritate clară în parlament chiar și atunci când opoziția obține mai multe voturi. Ca aici:

PictPicture1ure1

(Sursă)

Potrivit experților partidul maghiar Fidesz a făcut deja așa ceva cu câțiva ani în urmă. Și nu s-a oprit aici. A redus și nivelul de proporționalitate al sistemului - astfel încât opoziția să nu fie compensată pentru voturile pe care le-a „pierdut" în circumscripțiile electorale cu un singur membru. A introdus reguli care fac extrem de dificilă cooperarea dintre partidele de opoziție. A făcut ca aplicarea acestor reguli electorale, care ar avantaja partidele de opoziție, să fie foarte complicată. Și s-a asigurat în același timp că normele care i-ar putea dezavantaja pe oponenți vor fi respectate cu strictețe. Ca urmare, deși alegerile din 2014 și 2018 au fost libere, acestea au fost departe de a fi corecte.

Alte regimuri autoritare din regiune sunt cu câțiva pași în urmă, însă nu foarte departe. Partidul PiS al Poloniei se află deja pe urmele lui Fidesz. În 2017 au introdus o modificare masivă a legii electorale. Începând cu anul 2019, Comisia Electorală Națională poloneză, organismul responsabil cu supravegherea practică a tuturor alegerilor, nu va mai fi constituit din judecători. Majoritatea membrilor vor fi numiți acum de Parlamentul dominat de PiS. Așa că după alegerile parlamentare viitoare, aceștia vor avea autoritate deplină pentru a modifica circumscripțiile electorale.

Dacă doriți să faceți ceva pentru ca țara dumneavoastră să nu o ia pe urmele lor, votați în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European. Este adevărat că acesta nu poate împiedica statele membre UE să încerce să ia măsuri autoritare. Însă, dacă vă asigurați că forțele progresiste îl domină, puteți cu siguranță face ca orice încercare de a lua astfel de măsuri să coste mult. Aceasta se va întâmpla, spre exemplu, dacă distribuirea de fonduri UE va fi condiționată de respectarea valorilor fundamentale ale UE.

PS: Deși seria noastră cu privire la autoritarism se încheie aici, în câteva săptămâni vom începe una despre democrație și alegerile europene. Și în curând îl vom intervieva pe autoritarul nostru preferat cu privire la planurile sale pe termen scurt. Rămâneți aproape.