​Gândaci la prânz, naziști, traficanți de organe și protestatari plătiți

Când spui că nu este adevărat că George Soros vrea ca ungurii să mănânce insecte, poate suna convingător pe moment. Câteva luni mai tarziu însă tot ce își vor aminti oamenii e că s-a vorbit ceva cândva despre Soros și mâncat gândaci.

În luna februarie a acestui an, Ministrul Agriculturii din Ungaria, Sándor Fazekas, a anunțat că a aflat noul plan al lui Soros. Potrivit acestuia, miliardarul ar fi plănuit să-i facă pe unguri să-și abandoneze bucătăria tradițională și înceapă să mănânce insecte. Ministrul Fazekas s-a declarat categoric împotriva acestui plan, ținând să sublinieze că„Poporul maghiar nu va mânca niciodată insecte. Niciodată!".

Nu, nu glumesc. Acest lucru chiar s-a întâmplat.

Campanii de denigrare

Ungaria a fost pionierul continentului în tot felul de lucruri (cum ar fi fotbalul ofensiv în anii '50 și subminarea democrației astăzi), însă nu este cu siguranță singura țară în care campaniile de denigrare sunt folosite pentru a obține capital politic. În România Klaus Iohannis, care a promis să se opună corupției instituționale răspândită în întreaga țară, a fost acuzat în timpul campaniei pentru obținerea președinției țării că ar fi vândut copii traficanților de organe.

În Polonia, Donald Tusk a pierdut campania prezidențială în parte din cauza adversarilor săi care au susținut că bunicul său s-a oferit voluntar să servească în armata germană în timpul celui de-al doilea război mondial.

În Bulgaria, membrii opoziției au fost acuzați că îi plătesc pe oameni să se prezinte la proteste antiguvernamentale.

Scandalurile politice de acest fel par să funcționeze. În primul rând, deoarece „acuzații” vor trebui să-și folosească o parte din resurse pentru a-și apăra numele. În al doilea rând, deoarece suporterii lor vor discuta despre cât de ridicole sunt acuzațiile, în loc să se concentreze asupra acțiunilor cu adevărat tulburătoare ale celor care lansează minciunile. Și în al treilea rând, pentru că unii oameni chiar le cred.

Cu câțiva ani în urmă, profesorul universitar Spee Kosloff și colegii săi au făcut o serie de studii interesante. Au aflat că, atunci când au subliniat în fața subiecților lor că fostul politician american John McCain era bătrân și diferit de ei în privința vârstei, aceștia erau mai predispuși să creadă falsa afirmație potrivit căreia McCain ar fi fost senil. Când subiecților cercetării li s-a reamintit că nu sunt afro-americani, aceștia au devenit mai predispuși să creadă falsa afirmație potrivit căreia Obama ar fi fost musulman. Făcută în mod corespunzător, calomnierea politicienilor funcționează foarte bine pentru electoratul „indecis”.

Ce se află în spatele minciunilor?

Ce se poate însă face atunci când minciuni menite a denigra sunt invocate aproape săptămânal de politicieni autoritari? Cum ar trebui să reacționăm la ele? În primul rând, când vedeți că cineva își concentrează eforturile asupra răspândirii de povestioare greu de crezut, gândiți-vă la care ar fi scopul unei astfel de acțiuni. Nimeni nu face așa ceva doar pentru a se distra. Ar fi o risipire de resurse. Dacă situația are loc în timpul unor campanii electorale, nu este greu să ne dăm seama ce se vrea. Se vor voturi. Se vrea câștigarea alegerilor. Dacă, totuși, acest lucru se întâmplă pe parcursul mandatului, cel mai probabil în joc sunt modificări legislative propuse de autoritari și despre care aceștia își doresc să nu se vorbească prea mult.

Dacă aflați care sunt acestea, e bine să vă concentrați pe ele, să nu vă pierdeți energia încercând să combateți minciuni sfruntate. A încerca să demonstrezi că ceva e o minciună funcționează oricum doar pe termen scurt; pe termen lung efectul va fi doar de a-i face pe oameni să aibă amintiri vagi despre subiect. Cu alte cuvinte, atunci când spui că nu este adevărat că George Soros vrea ca maghiarii să mănânce insecte, poate suna convingător pentru mulți. Cu toate acestea, după ce vor fi trecut mai multe luni oamenii își vor aminti doar că la un moment dat s-a discutat despre Soros și mâncat insecte.

În loc să vă luptați cu minciuni de tabloid, explicați-le familiei, rudelor și colegilor cum acestea nu sunt răspândite decât pentru a-i ține ocupați. Și răspândiți voi informații pe social media despre subiectele care sunt de fapt de interes și a căror camuflare se încearcă prin campaniile de denigrare.

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.