​După alegeri: despre succesul partidelor anti-valori

Partidele anti-valori din cadrul principalelor grupuri politice ale Parlamentului European au devenit mai puternice. Însă rămâne posibilitate formării de coaliții pro-valori.

Chiar dacă partidele autoritare populiste nu au fost nici măcar aproape de a obține o majoritate, va fi dificil pentru UE să continue să protejeze democrația, statul de drept și drepturile fundamentale. De ce? Pentru că partidele anti-valori din cadrul principalelor grupuri politice din Parlamentul European au devenit mai puternice. Este încă posibilă crearea de coaliții pro-valori. Însă numai dacă grupurile politice devin mai curajoase, își dau afară membrii putrezi și încep să coopereze politic. Și perioada de așteptare oferită de Brexit le oferă suficient timp pentru a se gândi la toate acestea.

Așa cum prezisesem în #VoteeazăpentruValori, Monitorul Europarlamentarelor din 2019, partidele anti-valori au căpătat mai multă putere în mainstream-ul politic. Cu alte cuvinte, toate cele trei mari grupuri din Parlamentul European au membrii putrezi, care au defenit acum mai puternici și mai influenți.

Vrei să știi ce vrem să spunem prin anti-valori? Aflați din metodologia noastră, disponibilă aici. Cum îți va afecta următorul Parlament European viața? Îți explicăm pe scurt aici.

În graficul de mai jos, vă prezentăm componența curentă a Parlamentului European, de după alegeri. Aceste cifre se bazează pe sondajul sondajelor realizat de Politico cu privire la alegerile europarlamentare, așa cum arăta acesta la 10:54, în data de 27 mai. Acestea includ rezultatele finale pentru 6 țări, rezultate provizorii pentru 19 țări și rezultate ale sondajelor naționale pentru 2 țări. Am marcat deputații care aparțin partidelor anti-valori cu negru.

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.

Cum și-au sporit partidele anti-valori influența asupra grupurilor principale din Parlamentul European

Membrii anti-valori ai Parlamentului European nu au nevoie să fie în majoritate pentru a bloca eforturile UE de protejare a valorilor noastre de bază pentru că pot influența principalele grupuri politice, din interior. Și ce au reușit ele să facă a fost să își mărească influența înăuntrul grupurile politice principale. Fie pentru că au obținut mai multe locuri, fie pentru că au crescut în raport cu dimensiunea grupului lor gazdă și/sau au devenit majoritare în cadrul grupului. Iată care este acum situația în cadrul principalelor grupuri politice:

  • PPE-ul de centru-dreapta. Fidesz-ul maghiar deținea înainte de alegeri 5,1% din numărul de locuri din grupul PPE, adică 11 din 261. Acum PPE a pierdut 34 de locuri, iar Fidesz a câștigat 2. Așadar, Fidesz va deține 13 din 182 de locuri în viitorul Parlament, însemnând că are 7,1% din numărul de locuri din PPE. A devenit astfel cel de-al patrulea cel mai mare partid din PPE, imediat după delegația germană (29), cea poloneză (18) și cea română (14). Înainte era pe locul 7.
  • S&D de centru-stânga. Grupul S&D deținea înainte de alegeri 185 de locuri. Cele trei partide anti-valori din S&D aveau în total 17 locuri, reprezentând 9,2% din numărul total de locuri din S&D: Partitul Luburista din Malta (cu 3 locuri), Partidul Social Democrat din România (cu 10 locuri) și partidul SMER din Slovacia (cu 4 locuri). Grupul S&D a pierdut aproape 40 de locuri, în timp ce cele trei partide au rămas cam la fel, doar PSD-ul pierzând un loc, ceea ce înseamnă că aceste trei partide au acum 10,8% din numărul de locuri din grupul lor. În cazul în care ar face alianță pentru a se proteja reciproc, alianța ar fi pe locul 3 în grupul S&D, în spatele delegației spaniole (20) și a celei din Italia (19).
  • Grupul liberal ALDE. Partidul ANO din Republica Cehă și partidul ALDE din România aveau înainte de alegeri câte două locuri, adică 4 locuri din 69, sau 5,8% din numărul de locuri al grupului ALDE. Așa cum era de așteptat, ANO a trecut de la 2 la 6 locuri. Deși se estimase altfel, ALDE din România nu a mai obținut niciun loc la alegeri. Grupul ALDE însă s-a mărit la 110 locuri. Așadar ANO are după alegeri 5.5% din numărul total de locuri din ALDE, cam cât aveau înainte ambii membrii anti-valori. Pe lângă aceasta, ANO a devenit cel de-al cincilea cel mai mare partid din ALDE, deși anterior era printre cele mai mici.
  • ECR, Grupul eurosceptic de dreapta. Partidul PiS (Lege și Justiție) din Polonia deținea înainte de alegeri 14 din cele 63 de locuri ale grupului ECR (adică 22,2% din numărul de locuri). PiS va avea în noul Parlament 26 de locuri, în timp ce ECR a scăzut la 59, ceea ce înseamnă că PiS va avea 44% din numărul de locuri din grup. A devenit astfel de peste cinci ori mai mare decât cel de-al doilea grup din ECR, ca mărime, și anume după Partidul Conservator din Marea Britanie.

Poate că aceste modificări vi se par minore, însă sunt suficient de mari pentru a le oferi partidelor anti-valori o influență importantă asupra grupurilor politice din care fac parte și, implicit, o influență mai mare asupra a ceea ce face UE. Toate aceste patru grupuri încercaseră până acum să protejeze cel puțin unele dintre partidele membre anti-valori de critici din partea UE. Acum că aceste partide și-au sporit puterea sau au un statut mai important în grup, lucrurile nu pot decât să se înrăutățească.

Cum ar putea partidele anti-valorile să blocheze eforturile UE de a proteja valorile de bază

Partidele anti-valori au acum o influență mai mare și își pot convinge grupurile gazdă să blocheze măsurile UE menite să protejeze valorile de bază care nu le plac. De exemplu, Parlamentul European a aprobat recent legislație care ar permite UE să oprească scurgerea de fonduri europene către guvernele care se fac vinovate de corupție la scară largă sau care exercită presiuni asupra judecătorilor. Acest tip de măsură ar putea fi dificil de aprobat în viitor pentru că partidele anti-valori ar putea pune presiuni asupra grupului lor, convingându-l să voteze împotriva ei. Și dacă luăm în considerare și numărul de locuri deținut de grupul EAPN al lui Salvini, de grupul ECR (sub influența PiS) și orice grup nou se va forma de către Mișcarea 5 Stele a Italiei, grupuri care s-ar opune și ele acestor măsuri, numărul de voturi contra unei astfel de măsuri ar putea fi suficient de mare pentru a o elimina.

Vrei să afli mai multe despre EAPN, ECR și Mișcarea 5 Stele? Consultați atunci metodologia noastră. Vrei să știi cum îți va afecta următorul Parlament European viața? Află aici.

Uitându-ne în viitorul apropiat, această situație ar putea face ca anumitor părți din următorul plan de cheltuieli, pentru șapte ani, al UE (Cadrul Financiar Multianual sau CFM) să nu le fie alocată finanțare adecvată. De exemplu, partidele anti-valori ar putea să-și folosească influența pentru a bloca banii care s-ar putea duce către sprijinirea grupurilor care militează pentru drepturi și democrație în UE. UE avea în plan, de asemenea, crearea unui nou sistem de monitorizare, la nivelul Uniunii, a modului în care guvernele membre își îndeplinesc obligațiile de susținere a democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale. Eforturile de a crea un astfel de mecanism ar putea fi și ele blocate. Și ar deveni aproape imposibil ca Parlamentul European să activeze procedura prevăzută de articolul 7, procedură menită a împiedica guvernele să atace valorile de bază, care a fost folosită recent în legătură cu Ungaria și Polonia. Ar putea deveni imposibil pentru Parlamentul European să o activeze pentru că pentru acest lucru este nevoie nu de o majoritate simplă, ci de o majoritate de două treimi.

Cum ar putea Parlamentul European să funcționeze prin coaliții pro-valori

Situația nu trebuie însă să rămână așa. Membrii Parlamentului European care aparțin unor partide care susțin, cel puțin cu numele, valorile fundamentale ale democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale, dețin o majoritate de aproximativ 70%. Pentru a ne proteja valorile, aceștia trebuie să coopereze în toate domeniile politice. Însă nu pot face acest lucru decât dacă își dau afară partidele anti-valori membre și fac o coaliție.

Principalele grupuri politice nu au nimic de pierdut dacă își dau afară membrii dubioși. Aceasta pentru că niciun grup politic nu are oricum, de unul singur, suficiente locuri pentru a avea o majoritate. Așa că trebuie oricum să formeze coaliție. Și vor avea împreună o majoritate chiar dacă scapă de partidele anti-valori.

Iată cele trei coaliții pro-valori care ar putea fi create dacă PPE, S&D și ALDE dau afară partidele anti-valori membre.

Coaliția cu cea mai mică majoritate ar fi o Coaliție major-liberală formată din grupurile PPE, S&D și ALDE. Aceasta ar aduce împreună 404 de deputați europeni, care ar fi în majoritate cu 28 de locuri.

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.

Următoarea mare coaliție posibilă ar fi o Super Coaliția formată din grupurile PPE, S&D, Verzii și GUE/NGL. Ar fi aduși astfel împreună 406 deputați europeni, care ar fi în majoritatea cu 30 de locuri.

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.

Cea mai mare coaliție posibilă ar fi Super Coaliția Verzi+, cu PPE, S&D, Verzii și ALDE. Aceasta ar aduce împreună 471 deputați europeni, cu o majoritate de 95 de locuri.

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.

Ce impact va avea Brexit?

Partidele politice din Marea Britanie vor părăsi cel mai probabil Parlamentul European la sfârșitul lunii octombrie. Nu există însă cifre precise în legătură cu componența grupurilor politice de după plecarea lor. Nu e așa simplu cum pare; nu putem doar să scădem numărul de deputați birtanici. Aceasta pentru că o parte din cele 73 de locuri deținute în prezent de Regatul Unit vor fi redistribuite între celelalte state membre UE, pentru a reduce diferențele legate de creșterea populației de la ultima distribuire a lor. În mare ne așteptăm ca mărimea PPE și a EAPN să crească puțin, iar cea a ALDE,S&D și a Verzilor-EFA să scadă.

În baza sondajelor realizate înainte de alegeri, care au inclus calcule alternative privind dimensiunea partidelor post-Brexit, se pare că cele trei coaliții pe care tocmai le-am propus ar putea în continuare să funcționeze.

Întârzierea plecării Regatului Unit din UE ar putea întârzia și începerea funcționării Parlamentului European din două motive.

În primul rând, aceasta ar putea avea un impact asupra audierilor pentru noua Comisie. În cadrul procesului de selecție pentru membrii următoarei Comisii, comisarii trebuie să participe la audieri în Parlamentul European. Parlamentul European va trebui apoi să voteze pentru a aproba noua componență a Comisiei,în ansamblu. Dat fiind că deputații britanici vor pleca, cel mai probabil, în următoarele câteva luni, Parlamentul European ar putea decide să amâne audierile comisarilor. În caz contrar, deputații din Marea Britanie ar avea un cuvânt de spus cu privire la componența unei Comisii care va participa la conducerea unei Uniuni din care Guvernul britanic nu va mai face parte.

În al doilea rând, Brexit ar putea avea un impact asupra modului în care sunt distribuite între grupurile politice resursele și puterea. Fiecare grup politic din Parlamentul European primește un anumit buget, dreptul la anumite funcții în comisiile Parlamentului European și puncte care permit fiecărui grup să propună să dirijeze anumite pachete legislative. Acestea sunt distribuite în funcție de mărimea grupului. Și din nou, dat fiind faptul că Marea Britanie va pleca cel mai probail în următoarele cinci luni, Parlamentul European ar putea decide să întârzie alocarea acestor drepturi până după Brexit. În caz contrar va trebui să-și revizuiască deciziile și să modifice alocările după plecarea Regatului Unit.

Oportunitățile oferite de Brexit

Aceste întârzieri ar putea avea și aspecte pozitive: grupurile politice din Parlamentul European ar putea avea astfel mai mult timp pentru a negocia diferite coaliții. Acest lucru ar permite, de exemplu, ca PPE, S&D și ALDE să ajungă împreună la concluzia că cel mai bine ar fi să își dea afară membrii buclucași înainte de începerea activității Parlamentului European. Se așteptau oricum după alegeri decizii cu privire la apartenența Fidesz în PPE și a românilor din PSD la grupul S&D. Ce ar putea face acum grupurile politice e să condiționeze participarea la o coaliție de expulzarea partidelor anti-valori.