​Monitorul Alegerilor Europarlamentare 2019 #Vote4Values #VoteazăpentruValori

Am creat un monitor care să vă arate câți europarlamentari sunt anti-valori, grupurile politice din care fac aceștia parte și ce rezultate se preconizează că vor avea aceștia la alegeri.

Bine ați venit la Monitorul #Vote4Values. Alegerile pentru Parlamentul European se apropie cu pași repezi. Partide care s-au confruntat cu probleme cu UE pentru că nu au respectat valorile fundamentale sunt prezente în toate cele patru grupuri politice mari din Parlamentul European. Monitorul nostru arată că partidele anti-valori din cadrul PPE, S&D, ALDE și ECR vor avea mai multe locuri și mai multă influență. Și dacă rămân în centrul puterii politice, atunci este puțin probabil ca UE să continue să ne apere valorilor fundamentale. Proporțional, deputații europeni anti-valori nu vor avea mai mult 29% din numărul total de locuri din Parlamentul European. Însă aceștia nu au nevoie de o majoritate pentru a bloca eforturile UE de a ne proteja valorile de bază dacă pot influența grupurile politice din interior. De aceea este important ca grupurile politice de centru să-și dea afară partidele anti-valori și să acționeze potrivit regulilor stabilite de ceilalți membri ai lor.

De aceea am creat un monitor care să vă arate ce proporție de deputați sunt anti-valori, grupurilor politice din care fac ei parte și ce rezultate se preconizează că vor avea aceștia la alegeri. Monitorul vă arată de asemenea ce coaliții pro-valori sunt posibile dacă grupurile politice sunt dispuse să-și excludă membrii cu reputația pătată; și ce coaliții anti-valori ar putea fi formate dacă grupurile politice de masă decid să colaboreze cu grupuri politice și partide anti-valori.

Monitorul se bazează pe date publicate de Politico în sondajului sondajelor cu privire la alegerile europene și va fi actualizat regulat.

În cazul în care le-ați ratat, citiți articolele noastre despre monitor și despre modul în care funcționează Parlamentul European.

Actualizare pentru luna mai

Dacă ne vizitați pentru a înțelege cum au evoluat lucrurile de când ne-am lansat, iată un rezumat în baza datelor folosite, obținute pe 4 februarie, 4 martie, 29 martie, 23 aprilie și 13 mai. Se estimează că cea mai mare parte a partidelor anti-valori din cadrul PPE, S&D, ALDE și ECR vor deveni mai puternice în comparație cu numărul de locuri pe care în dețin în prezent în Parlamentul European. Există în continuare trei posibile coaliții pro-valori care ar putea forma o majoritate dacă grupurile politice ar decide să-și dea afară membrii anti-valori. Rămâne de asemenea posibil ca o coaliție anti-valori să formeze o majoritate, iar marja lor nu s-a schimbat cu adevărat. Dar într-o dezbatere televizată care a avut loc în aprilie, Manfred Weber, candidatul PPE la președinția Comisiei, a exclus posibilitatea ca PPE să formeze o alianță cu extrema dreaptă.

Din februarie, când am lansat monitorul, sondajele nu au fluctuat foarte mult. Adică numărul de locuri pe care se estimează că urmează să le obțină grupurile politice a rămas cam la fel. Cele mai importante modificări care au avut loc de la publicarea ultimului nostru articol sunt de ordin politic. În primul rând, se pare că Marea Britanie va participa la alegerile pentru Parlamentul European. Noi vom continua să discutăm despre cum va arăta Parlamentul European fără Marea Britanie, deoarece, chiar dacă aceasta își va alege noi deputați europeni, aceștia nu vor avea, cel mai probabil, un mandat prea lung. În același timp, suntem conștienți că cititorii pot fi curioși în legătură cu modul în care participarea Regatului Unit la alegeri ar putea afecta informațiile. Vă vom oferi așadar o imagine de ansamblu asupra modului în care prezența deputaților britanici ar putea avea un impact asupra posibilelor coaliții pro și anti-valori, prin intermediul unui monitor separat al alegerilor, varianta non-Brexit.


În al doilea rând, cele două grupuri politice anti-valori, ENF și EFDD, au dispărut. Italianul Salvini formează un grup nou, Alianța Europeană pentru Popoare și Națiuni (AEPN). Se preconizează că în acest grup se vor refugia majoritatea membrilor ENF, unii membri ai EFDD și poate câțiva membri ai ECR. Puteți citi mai multe despre aceste două modificări mai jos și în metodologia noastră.

O a treia modificare a intervenit cu privire la faptul că grupurile politice au început să recunoască deschis că au oi negre în rândurile lor și că trebuie să facă ceva în legătură cu asta. Am asistat în PPE la discuții cu privire la calitatea de membru a Fidesz, care s-au soldat, în luna martie, cu suspendarea partidului, pe perioada desfășurării unei anchete interne. Mulți percep însă ancheta ca fiind o bătaie de joc, având în vedere multitudinea de dovezi obiective, provenite dintr-o varietate de surse independente, de la nivel european și de la nivel ONU, precum și din rapoarte publicate chiar de către Parlamentul European, cu privire la încălcările grave comise de Guvernul Fidesz. Grupul S&D a anunțat de asemenea că își „îngheață” relațiile cu PSD, partidul membru din România, urmând a lua o decizie formală în acest sens în luna iunie. Și grupul ALDE a recomandat excluderea membrului său din România, votul asupra deciziei urmând a avea loc în luna iunie.

Observăm așadar că toate discuțiile cu privire la aceste eventuale expulzări ale partidelor anti-valori vor avea loc după ce se vor ști rezultatele alegerilor. Acest lucru sugerează că grupurile politice sunt mai preocupate de mărimea lor decât de respectarea valorilor de bază. Amânarea acestor decizii până la obținerea rezultatelor permite fiecărui grup să știe exact câte locuri pierde dacă decide să o facă și cum se va plasa față de adversari. Mai mult, grupul S&D nu pare să aibă nicio intenție să-și disciplineze membrii din Malta sau Slovacia, așa cum nici ALDE nu are vreo astfel de intenție față de membrul său ceh. Brexit ar putea oferi oportunitatea de a continua discuțiile despre membrii problematici. Grupurile politice ar putea folosi perioada dintre alegeri și Brexit pentru a-și expulza partidele membre anti-valori înainte ca Parlamentul European să scadă la 705 de locuri.

Distribuția din prezent a locurilor din Parlamentul European

Să începem cu unde sunt lucrurile acum. Primul grafic vă arată cum arată Parlamentul European în 2019, în perioada premergătoare alegerilor. Acesta este alcătuit din 751 de locuri și include toți deputații din Marea Britanie. Diagrama arată modul în care deputații europeni sunt distribuiți în Parlamentul European, de la stânga la dreapta, în funcție de opiniile lor politice. Puteți consulta tabelul de sub diagramă pentru a vedea numărul exact al deputaților europeni din fiecare grup. Numerele pe care le-am oferit pentru fiecare grup arată cât de mulți membri ai Parlamentului European sunt în grupul relevant la sfârșitul lui ianuarie 2019.

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.


Unde se află deputații europeni în actualul Parlament European?

În cea de-a doua diagramă am luat Parlamentul European așa cum este acum și am scos în evidență deputații europeni anti-valori prin colorarea lor în negru.

Vreau să aflu mai multe despre acest subiect

Așadar, EFDD și ENF sunt ambele în negru în partea dreaptă. Veți observa puncte negre însă și în celelalte grupuri politice. De la stânga la dreapta pe diagramă, acestea reprezintă:

  • În grupul S&D de centru-stânga, trei deputați din Partit Luburista (PL) din Malta, 10 deputați din Partidul Social Democrat (PSD) din România și 4 deputați din partidul SMER din Slovacia.
  • În grupul de centru ALDE, 2 deputați din partidul ANO din Republica Cehă.
  • În PPE de centru dreapta, 12 deputați din Partidul Fidesz din Ungaria.
  • În ECR-ul eurosceptic de dreapta, 14 deputați din Partidul Polonez PiS (Lege și Justiție).

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.

Aici puteți afla din care grupuri politice fac parte partidele din România. Puteți căuta de asemenea partide naționale din întreaga UE sau puteți introduce numele unui partid și vă va fi indicat grupul politic din care face parte acesta în Parlamentul European.

Vreau să aflu mai multe despre acest subiect

Diagrama de mai sus arată că toate cele mai mari patru grupuri politice din Parlamentul European conțin partide naționale care au fost interogate sau condamnate de UE pentru încălcarea valorilor fundamentale. Dacă un grup politic conține partide anti-valori, acest lucru poate fi problematic pentru că grupurile politice au tendința de a-și proteja membrii de critici. Chiar și atunci când este vorba despre respectarea unor valori fundamentale pe care Parlamentul European are obligația legală de a le proteja.

De exemplu, PPE a protejat Fidesz-ul din Ungaria de critici în Parlamentul European timp de câțiva ani, prin înghețarea rezoluțiilor și blocarea încercărilor anterioare de a activa articolul 7 împotriva Ungariei, din loialitate față de membrii săi. Procedura de la articolul 7 pune țara pe agenda miniștrilor naționali din cadrul Consiliului și ar putea duce la sancțiuni. În mod similar, recent a avut loc un vot prin care se critica pentru corupție Prim-Ministrul Republicii Cehe, Andrej Babiš. Majoritatea deputaților europeni din grupul liberal ALDE au votat împotriva rezoluției pentru a încerca să-i protejeze pe membrii cehi, ANO, pe care Babiš îi conduce. În schimb, ALDE a votat în favoarea unei rezoluții care critică Guvernul român, deși are, nu demult, un membru român .Și grupul S&D de centru-stâng are un istoric amestecat. De cele mai multe ori au votat în majoritate pentru a proteja valorile de bază și au condamnat partidele membre din România și Slovacia; când s-a ajuns însă la Malta, majoritatea dintre aceștia s-au abținut de la vot. Apoi, în cadrul unui vot cu privire atât la Malta, cât și la Slovacia, organizat la sfârșitul lunii martie, grupul s-a unit în mare parte, criticând cele două guverne.

Presiunea internațională, mai ales atunci când vine din partea UE, poate fi foarte eficientă pentru a convinge un guvern să își modifice comportamentul. Așadar dacă un grup politic protejează un guvern care încalcă valorile fundamentale, acesta permite acelui guvernului să facă tot mai multe în defavoarea garanțiilor fundamentale care fac din respectivul stat o democrație europeană modernă. Și aceasta nu are un impact negativ doar asupra locuitorilor țării respective. Pentru că atunci alți lideri și partide sunt încurajați să încalce regulile, știind că nu vor păți nimic. Astfel, problema se răspândește și în alte țări ale UE.

Singura modalitate prin care Parlamentul European poate ajunge să protejeze în mod eficace valorile de bază este acela de a face ca orice grup politic să fie dispus să confrunte, să disciplineze și, dacă este necesar, să renunțe la oile sale negre. Așa cum subliniam mai sus, pași în această direcție au fost luați de PPE, ALDE și S&D.

Cum vor arăta lucrurile după alegeri?

Mai jos avem o diagramă care vă arată cum ar putea arăta următorul Parlament European, dacă rezultatele ar ieși așa cum sunt ele prezise de sondajele actuale. După cum observați, în noul Parlament există mai puține locuri – datorită Brexit avem 705 locuri în loc de 751. Am decis să vă arătăm în continuare cum va arăta Parlamentul European fără Marea Britanie. Aceasta pentru că deși Marea Britanie va participa probabil la alegeri,la fel de probabil e și că va părăsi UE destul de repede după acestea. Iar când se va întâmpla acest lucru, deputații britanici vor părăsi și Parlamentul European, care va începe să aibă 705 deputați europeni. Acestea fiind spuse, în cazul în care sunteți curios cum ar arăta lucrurile dacă Marea Britanie ar participa la alegeri, mai jos puteți găsi detalii separat și despre acest caz.Vreți să știți pe ce informații ne bazăm? Aici puteți afla mai multe.

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.

Cine are cele mai multe șanse, cine are cine mai puține și cine e la mijloc?

Vreau să aflu mai multe despre acest subiect

Cine va pierde? Dacă ținem cont de situația actuală, vedem că atât PPE de centru-dreapta, cât și grupul S&D de centru-stânga vor pierde cel mai probabil o mulțime de locuri; vor rămâne însă cele mai mari grupuri. Se preconizează că și verzii vor pierde multe locuri. De pierdut au și euroscepticii de dreapta din ECR. În prezent ECR are 19 membri britanici, care vor dispărea după Brexit. Și nu îi vor pierde doar pe ei. Având în vedere numărul de locuri pe care Parlamentul European îl va avea după Brexit, procentul deținut de ECR va fi unul mai mic. ECR a anunțat că va primi în rândul său două nouă partide: Debout la France (din Franța) și Forumul pentru Democrație (din Olanda). Însă chiar și așa nu va reuși să compenseze pierderea.

Pe la mijloc se află grupul GUE-NGL care pare să rămână la fel.

În frunte sunt liberalii de la ALDE, al căror număr va crește. Aceasta se datorează, în mare parte, faptului că partidul lui Macron (La République en Marche) li se va alătura, fiind posibil chiar să schimbe numele grupului, deși nu se știe care ar fi noul nume. ENF a fost înlocuit de un nou grup inițiat de Salvini, din Italia, EAPN. Acest grup este probabil să înghită membrii actuali ai ENF împreună cu unii eurodeputați din EFDD, grup care a dispărut și el și poate și ceva membrii din ECR.

Necunoscutele. EFDD va dispărea. Unii dintre membrii săi vor adera cel mai probabil la EAPN, care a înlocuit ENF-ul. Mișcarea 5 stele a Italiei intenționează să formeze un nou grup politic, dar nu are încă destui eurodeputați, din suficiente țări din UE, pentru a îndeplini cerințele minime necesare pentru a putea crea un grup nou. Așa că i-am pus pe acești deputați împreună cu deputații europeni "noi" și cu cei "non-incluși" care nu sunt încă atașați vreunui grup politic.

Ce înseamnă aceste alegeri pentru deputații europeni anti-valori

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă aceste alegeri pentru partidele și grupurile anti-valori, le-am marcat în negru în graficul următor. Vreți mai multe detalii?

Vreau să aflu mai multe despre acest subiect

De la stânga la dreapta, iată ce putem observa:

  • În grupul S&D de centru-stânga, 4 deputați europeni (în loc de 3) din Partit Luburista (PL) din Malta, 9 deputați din Partidul Social Democrat (PSD) din România (cu unul în minus, în loc de 9) și 3 deputați din partea SMER din Slovacia (cu unul în minus, în loc de 4).
  • În grupul ALDE, de centru, 6 deputați europeni (în loc de 2) din partidul ANO din Republica Cehă.
  • În PPE de centru dreapta, 14 deputați europeni (în loc de 12) din partidul Fidesz din Ungaria.
  • În euroscepticul ECR, 23 de deputați europeni (în loc de 14) din partidul polonez PiS (Lege și Justiție).
  • Putem observ și noul grup EAPN, inițiat de Salvini, cu 74 de deputați europeni. Acest grup înlocuiește, în esență, ENF (care are 36 de locuri în Parlamentul European actual). EFDD a dispărut cu totul. Unii dintre deputații europeni ai săi au declarat că se vor alătura EAPN. Pe restul i-am grupat în „non-înscrișii din noua Mișcare 5 Stele”. Acesta nu este un grup politic, deși mulți dintre acești deputați europeni vor încerca cel mai probabil în viitor să formeze un grup politic.

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.

Se preconizează astfel că numărul deputaților anti-valori din Parlamentul European, va fi, după ce Marea Britanie părăsește UE, de aproximativ 137, în creștere față de 124. Numărul reprezintă totuși doar 19.5% din total de 705 de locuri. Acestea fiind spuse, numărul va fi, practic, mai mare. Există trei tipuri de deputați europeni pe care nu i-am inclus în aceste estimări.

Este vorba despre non-afiliați, partidele noi și cei din noua inițiativă a Mișcării italiene 5 Stele, care făcea parte din EFDD.

Vreau să aflu mai multe despre acest subiect

Deputații din Parlamentul European ale căror partide nu s-au alăturat unui grup politic. O listă cu non-afiliații care se află în prezent în Parlament European e dispnibilă aici. O parte dintre aceștia aparțin unor partide care pot fi considerate anti-valori, cum ar fi Golden Dawn din Grecia, Jobbik din Ungaria și NPD-ul Germaniei.

Există și câteva partide politice noi care intră în alegeri pentru prima dată, care nu au anunțat că s-ar alătira vreunui grup politic. Cel puțin unele dintre aceste partide sunt susceptibile de a fi considerate anti-valori, cum ar fi Vox din Spania.

În cele din urmă trebuie menționată Mișcarea 5 stele a Italiei care încearcă să formeze un nou grup politic. Aceasta aparținea grupului EFDD, pe care l-am clasificat drept "anti-valori", în baza analizei academice pe care am realizat-o (consultați metodologia noastră aici). Nu ne puteam pronunța încă pentru a vă spune cu certitudine dacă acest nou grup va fi și el clasificat de către experți ca anti-valori.

În prezent sondajele arată că vor exista în total 66 de deputați europeni noi în grupul non-afiliaților din Mișcarea 5 Stele. Dar chiar și dacă toți acești deputați ar proveni din partide anti-valori, procentul total de deputați anti-valori din Parlamentul European nu ar depăși 29%. Și acest lucru este puțin probabil, pentru că există câteva partide fără înclinații anti-valori care fac parte din acest grup.

Ce s-ar întâmpla dacă deputații europeni ar decide să formeze un supergrup?

Următoarele două diagrame vă ajută să înțelegeți mai bine ce s-ar întâmpla dacă toți cei anti-valori ar decide să colaboreze. Haideți să îi numim pe aceștia "exilații anti-valori".

Următorul grafic vă arată cum ar arăta Parlamentul European dacă toți deputații din European din Parlamentul European, S & D, liberalii (ALDE) și ECR

Următorul grafic vă arată ce ar arăta Parlamentul European dacă toți deputații din PPE, S&D, ALDE și ECR și-ar părăsi grupurile și ar forma un grup nou.

Vreau să aflu mai multe despre acest subiect

Acest grup de exilați anti-valori nu există, este invenția noastră. Nu există niciun plan despre care să știe cineva în vederea formării unui astfel de grup. Noi l-am conturat, teoretic, doar pentru am vedea ce s-ar întâmpla dacă acesta s-ar forma, pentru că o astfel de posibilitate nu poate fi total exclusă. Alături de el i-am avea pe cei din EAPN, care a înlocuit practic ENF. Am colorat ambele grupuri în negru, dar puteți să treceți deasupra etichetelor din diagramă pentru a vedea despre care grup este vorba.

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.

Iar următorul grafic vă arată cum ar arăta Parlamentul European în cazul în care exilații anti-valori ar urma să colaboreze și cu EAPN pentru a forma un supergrup anti-valori. Din nou, acesta este un grup ipotetic.

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.

Ce coaliții pro-valori s-ar putea forma?

După cum am explicat deja, dacă grupurile politice ar rămâne așa cum sunt acum, atunci, indiferent de colaborările pe care decid să le facă, valorile de bază ale UE vor fi în pericol. Așa că ar putea fi de interes pentru noi posibilitatea unor coaliții care să ne protejeze valorile fundamentale. Din acest motiv merită să ne gândim la ce s-ar întâmpla cu grupurile pro-valori dacă ar decise să-și dea afară membrii anti-valori.

Vreau să aflu mai multe despre acest subiect

Pentru a fi clari, cu o singură excepție, coalițiile despre care vorbim se bazează pe modul în care ar arăta diferitele grupuri politice dacă nu ar mai include deputați anti-valori. Vom discuta și despre posibilitatea formării unei coaliții pro-valori. Ca să nu vă ținem pe foc, vă spunem deja că așa ceva ar fi posibil.

Pentru a avea o majoritate într-un Parlament cu 705 locuri (după ce Marea Britanie va părăsi UE), ar fi nevoie de 353 de membri susținători. S-ar avea astfel o majoritate de plus unu. La limită. Grupurile PPE și S&D nu ating acest număr nici acum. Așa că, așa cum ne arată următoarea diagramă, dacă și-ar expulza europarlamentarii anti-valori, atunci ar fi și mai departe de a deține o majoritate.

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.

Conform sondajelor, în cazul în care grupurile S&D și PPE și-ar expulza membrii anti-valori, aceștia ar putea forma o majoritate numai dacă ar colabora cu unul sau mai multe alte grupuri politice. Dar nu toate celelalte grupuri ar fi suficient de mari pentru a le ajunge să atingă numărul necesar. O coaliție majoritară s-ar putea forma în următoarele trei combinații:

Dacă toate grupurile și-ar expulza europarlamentarii anti-valori, singura coaliție de pro-valori care ar oferi majoritatea este PPE, S&D și ALDE. Această combinație ar aduce împreună 368 de deputați europeni - deci o majoritate pro-valorică de aproximativ 15 de deputați europeni. Puteți vedea ilustrat acest lucru în următoarea diagramă.

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.

Următorul grafic prezintă o altă coaliție posibilă, care implică PPE, S&D, Verzii și GUE-NGL, care ar aduce împreună 377 deputați europeni, deci o majoritate de aproximativ 24.

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.

Următorul grafic vă prezintă o coaliție și mai mare, care s-ar putea forma dacă Verzii s-ar alătura și ei PPE, S&D și ALDE. Coaliția ar avea astfel 418 deputați, cu o majoritate de peste 65 de deputați.

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.

Este destul de clar că nu ar putea fi formată o coaliție pro-valori în Parlamentul European fără PPE.

Vreau să aflu mai multe despre acest subiect

De exemplu, o coaliție a grupurilor GUE-NGL, S&D, Verzii-EFA și ALDE (fără deputații lor anti-valori) ar aduce împreună 303 deputați europeni.

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.

O coaliție pro-valori formată din S&D, Verzii-EFA și GUE-NGL este și mai departe de majoritate.

Ce coaliții anti-valori s-ar putea forma?

Chiar dacă deputații și grupurile politice anti-valorile nu pot forma singuri o majoritate, rămâne posibilitatea ca alte grupuri să aleagă să colaboreze cu ei.

Vreau să aflu mai multe despre acest subiect

Am văzut acest lucru întâmplându-se la nivel național. De exemplu, ÖVP-ul de centru-dreapta al Austriei este în coaliție cu FPÖ, un partid de extremă-dreapta. În Parlamentul European, ÖVP face parte din grupul PPE de centri-dreapta, în timp ce FPÖ se află în grupul anti-valori ENF. Dacă s-ar întâmpla ca această colaborare să continue la nivelul Parlamentului European, am putea asista la formarea unei coaliții anti-valori.

Opțiunea unei coaliții anti-valori pare puțin probabilă, deoarece Manfred Weber, candidatul PPE la președinția Comisiei, a exclus-o recent în timpul unei dezbateri televizate. Totuși, vă vom arăta care ar fi aceste două posibilități. În primul rând, dacă PPE și ECR ar coopera cu noul EAPN, presupunem că deputații europeni anti-valori din PPE și ECR nu vor fi dați afară. Dacă toate aceste trei grupuri ar coopera, nu ar reuși să ajungă la o majoritate. Ar avea 307 deputați europeni, cu 46 mai puțini decât ar avea nevoie pentru a avea majoritate în Parlamentul European.

Vreau să aflu mai multe despre acest subiect

O altă problemă pentru o astfel de coaliție ar fi că grupurile PPE și ECR conțin politicieni polonezi, care sunt rivali aprigi la nivel național. Actualul partid de guvernământ polonez se află în ECR, în timp ce partidul de opoziție polonez este în PPE. Aceste partide s-au contrazis de multe ori în Parlamentul European. În cazul în care grupurile PPE și ECR ar forma o coaliție, partidul polonez din opoziție va părăsi cel mai probabil PPE, care ar pierde astfel aproximativ 17 locuri.

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.

În următoarea diagramă vă vom arăta ce s-ar întâmpla dacă grupurile PPE, ECR și EAPN s-ar alătura deputaților europeni anti-valori din ALDE și S&D. Numărul total al deputaților europeni dintr-astfel de coaliție ar ajunge la 333 de locuri, cu 22 mai puține decât ar avea nevoie pentru a forma o majoritate.

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.

Există factori în spatele acestor cifre care afectează fezabilitatea practică a unei astfel de coaliții.

Vreau să aflu mai multe despre acest subiect

{#hidden-11}} Am putea argumenta și că este puțin probabil ca cei 16 deputați anti-valori din Parlamentul European, care sunt de centru-stânga, din S&D să se alăture unei astfel de coaliții, formată din partide de centru, centru-dreapta și extremă-dreapta. Și că partidul de opoziție din Poloniei ar putea ieși din PPE dacă acesta ar coopera cu rivalii lor politici din ECR, ceea ce ar face ca o posibilă coaliție conservatoare-anti-valori să aibă până la 300 de deputați. Ar putea fi de asemenea posibil ca acest număr să crească și să ajungă la o majoritate prin atragerea deputaților non-afiliați, a deputaților din noile partide și a noului grup politic care ar putea fi format de Mișcarea 5 stele. Deci, dacă PPE își schimbă părerea cu privire la colaborarea cu partidele anti-valori, o coaliție conservatoare-anti-valori ar putea să ajungă să aibă o majoritate.{{/hidden-11}}

Chiar dacă o coaliție conservatoare anti-valori pare puțin probabilă, asta nu înseamnă că valorile noastre sunt în siguranță. După cum s-a discutat mai sus, cea mai mare problemă este că grupurile politice nu vor își vor da afară membrii anti-valori. Și pentru că aceste partide devin din ce în ce mai puternice în cadrul grupurilor lor, ar putea influența grupul din care fac parte să colaboreze cu EAPN și cu orice grup nou format de Mișcarea 5 Stele pentru a bloca voturile menite a ne proteja valorile.

Vreau să aflu mai multe despre acest subiect

Parlamentul European ia decizii în conformitate cu majoritatea voturilor exprimate de cei prezenți. Asta înseamnă că este posibil să fie aprobate sau blocate anumite inițiative cu mai puțin de 353 de voturi, în cazul în care unii eurodeputați nu se prezintă sau se abțin. Este așadar posibil ca, de exemplu, partidele anti-valori de la ALDE, S&D sau PPE să își convingă întreg grupul să voteze împotriva unor măsuri menite a proteja valorile de bază. Și dacă acestora li s-ar alătura EAPN și orice grup nou format din Mișcarea 5 Stele, s-ar putea ajunge la o majoritate care să blocheze astfel de inițiative. Cu excepția cazului în care alte grupuri politice ar formaa un front unit și disciplinat. Ceea ce nu este ușor de făcut în Parlamentul European. După cum am arătat mai devreme, puterea partidelor anti-valori din cadrul PPE și S&D va crește, deoarece numărul de locuri pe care aceste partide le are va rămâne stabil sau va crește, în timp ce dimensiunea grupului ca întreg va scădea. În ceea ce privește ALDE, deși se așteaptă ca grupul să crească, numărul deputaților europeni anti-valori din grup va crește, de asemenea, având un procent mai mare din numărul total de membri decât în prezent.

Verdictul

Pentru ca Parlamentul European să își respecte obligațiile de a proteja valorile de bază, deputații europeni vor trebui să renunțe la modul de lucru tradițional din partide. Dar aceasta va depinde de tine, de alegător.

Vreau să aflu mai multe despre acest subiect

Respectarea statului de drept, a pluralismului democratic și a drepturilor fundamentale este o obligație de bază a tuturor statelor membre UE, precum și a instituțiilor europene. Aceeastă obligație transcende politica. V-am arătat că este posibil ca grupurile politice să coopereze între ele pentru a proteja aceste valori. Dar este posibil și ca ele să ignore problema sau să formeze coaliții care amenință aceste valori. Sperăm că, în calitate de alegător, aveți acum o idee mai clară despre locul în care se află partidul la care vă gândiți să votați. Vă reamintim că puteți oricând verifica aici.

Dacă aveți întrebări despre de unde ne-am obținut datele, despre cum am decis ce partide și grupuri sunt anti-valori, sau dacă aveți alte întrebări, puteți oricând consulta metodologia #Vote4Values. #VoteazăpentruValori

Pentru a afla mai multe, aveți al dispoziție următoarele resurse:

Ce face mai exact Parlamentul European și de ce este el atât de important? Citiți mai multe aici.

Ce înțelegem prin "anti-valori" și de unde ne obținem datele? Iată metodologia noastră.

Acestea sunt probabil cele mai importante alegeri europarlamentare. De ce? Aflați aici.

Acest quiz vă poate ajuta să decideți cum să votați în cadrul alegerilor europarlamentare.