​Cum ar putea deveni Comisia Europeană un adevărat lider în promovarea drepturilor fundamentale

Comisia Europeană lucrează la îmbunătățirea strategiei de implementare a Cartei drepturilor fundamentale. Liberties a publicat un set de sugestii cu privire la instumentele și practicile pe care le-ar putea adopta ea pentru a proteja mai bine drepturile

Carta drepturilor fundamentale este catalogul UE pentru drepturile omului - un instrument juridic modern care cuprinde 50 de drepturi fundamentale pe care instituțiile și guvernele UE trebuie să le promoveze, să le respecte și să le protejeze ori de câte ori acționează în sfere care țin de competențea și obligațiilor UE.

Carta a devenit obligatorie de mai bine de 10 ani. Prima strategie a Comisiei privind aplicarea eficientă a Cartei a fost adoptată în 2010. Obiectivul acesteia era ca UE să devină un model de urmat, iar drepturile omului să ghideze orice acțiune a Uniunii. De atunci s-au făcut progrese importante în legătură cu respectarea, protejarea și promovarea drepturilor fundamentale. În același timp însă, UE nu face întotdeauna ce trebuie pentru a proteja drepturile omului, pierde oportunitățile de a îmbunătăți protecția lor și ajunge uneori chiar și să le încalce.

În cursul acestui an Comisia Europeană va adopta o nouă strategie privind Carta drepturilor fundamentale. Aceasta a solicitat sugestii în legătură cu strategia de la grupurile care promovează democrația și drepturile omului. Liberties a răspuns acestei solicitări, pregătind un document în care își exprima poziția.

Documentul este disponibil aici.

În acesta sunt identificate principalele deficiențe ale strategiei și sunt sugerate instrumente și practici specifice pe care Comisia le-ar putea pune în aplicare pentru a le adresa. Propunerile noastre pot fi rezumate după cum urmează:

1) Comisia Europeană ar trebui să se folosească de toate puterile pe care le are pentru a promova drepturile fundamentale

Drepturile fundamentale sunt încălcate în multe domenii în care legile de la nivel național nu sunt suficient de bune pentru a le proteja. Avem, spre exemplu, procesele abuzive inițiate de actori puternici, din domeniul privat sau public, prin care se încearcă închiderea gurii criticilor, precum jurnaliștii și activiștii care militează pentru respectarea drepturilor omului ( actori privați sau publici, pentru a încerca să reducă la tăcere paznicii precum actorii media și activiștii libertăților civile (cunoscute sub numele de SLAPP - procese strategice împotriva participării publice (strategic lawsuits against public participation). În majoritatea statelor UE nu există legi care să împiedice sau să sancționeze aceste practici. Comisia are putea propune reguli comune, la nivelul UE, pentru a le interzice, însă nu a făcut-o până acum.

Comisia Europeană ar putea:

  • Să își îmbunătățească expertiza în domeniul drepturilor fundamentale, bazându-se mai sistematic pe sfatul experților independenți și asigurându-se că experții de la nivel intern participă în toate serviciile Comisiei;
  • Să dezvolte un plan de lucru strategic anual care să contribuie la clarificarea modului în care legile și politicile adoptate la nivelul UE pot contribui la respectarea și promovarea drepturilor fundamentale;
  • Să investească în comunicarea cu publicul cu privire la drepturile fundamentale, inclusiv prin rapoarte anuale care pot spori răspunderea, transparența și participarea publicului la nivelul său.

2) Comisia ar trebui să îmbunătățească procedurile în vigoare la momentul de față pentru a reduce riscul ca instituțiile și organismele UE să încalce Carta ele însele

Toate instituțiile și organismele UE au obligația de a se abține de la a adopta legi, măsuri sau practici care încalcă drepturile fundamentale. Cu toate acestea, din când în când apar cazuri în care încălcările drepturilor fundamentale sunt atribuibile acțiunii sau inacțiunii instituțiilor UE. Spre exemplu, într-un raport recent UE a fost criticată de un organism de monitorizare al ONU pentru că a acordat bani Ungariei pentru menținerea segregării persoanelor cu dizabilități, contrar drepturilor fundamentale și obligațiilor legale asumate la nivel internațional.

Comisia Europeană ar putea:

  • Să îmbunătățească procesul prin care evaluează impactul legilor și politicilor UE asupra drepturilor fundamentale;
  • Să se folosească mai eficient de puterile pe care le are pentru a evita deteriorarea garanțiilor privind drepturile fundamentale în timpul negocierilor privind proiectele de legi ale UE dintre guvernele UE și Parlamentul European;
  • Să evalueze regulat legile și politicile UE din prisma impactului lor asupra drepturilor fundamentale;
  • Să monitorizeze mai îndeaproape și cu mai multă transparență acțiunile întreprinse de agențiile și organismele UE.

3) Comisia ar trebui să le ofere îndrumări mai detaliate guvernelor cu privire la modul de aplicare a legislației UE astfel încât să nu fie încălcate drepturile fundamentale și să aplice legea atunci când guvernele o încalcă

Comisia Europeană are datoria de a împiedica guvernele UE să încalce Carta atunci când acționează în domeniile reglementate de legislația UE și de a le sancționa atunci când comit încălcări. Comisia are deja toate instrumentele de care are nevoie pentru a face acest lucru. Problema este că de multe ori nu le folosește. De exemplu, o serie de țări din UE, cum ar fi Republica Cehă, Ungaria și Italia, continuă să încalce dreptul la educație al copiilor romi, prin practici precum segregarea lor în școli speciale sau în clase separate. Deși aceste practici au fost criticate de nenumărate ori de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și în ciuda faptului că sunt interzise de legislația UE, Comisia Europeană nu a început nicio acțiune judecătorească până acum, împotriva niciunui stat, cu privire la acest subiect.

Comisia Europeană ar putea:

  • Să ofere îndrumări formale cu privire la modul de respectare a drepturilor fundamentale atunci când sunt implementate elemente cheie ale legislației UE pentru a contribui astfel la prevenirea încălcărilor drepturilor omului;
  • Să sancționeze guvernele care încalcă sistemic această Cartă;
  • Să ofere mai mulți bani organizațiilor precum grupurile care promovează drepturile omului și democrație, pentru ca aceastea să poată promova drepturile fundamentale la nivel național.

Documentul este disponibil aici.