Evacuarea va forța bărbați, femei și copii să rămână pe străzi. Unii dintre cei care urmează a fi evacuați suferă de boli grave sau au dizabilități.
În ciuda existenței unei strategii naționale de îmbunătățire a incluziunii romilor în Italia, în acest domeniu s-au făcut foarte puține progrese.
Peste 300 de persoane vor rămâne fără adăpost după ce autoritățile de la Roma au decis să închidă un centru de locuințe pentru familiile de etnie romă. Centrul respectiv, situat pe Via Salaria, este menit a oferi locuințe temporare pentru familiile care au fost mutate sau evacuate din alte case.
Oficialii orașului au dat mai multe motive pentru închiderea centrului. Unul dintre motivele invocate a fost că centrul respectiv este menit a adăposti persoane doar temporar, aceasta deși în nici unul dintre regulamentele de funcționare ale centrului nu există prevăzut vreun termen pentru cât se poate sta acolo și astfel de informații nu au fost oferite nici uneia dintre familiile care au fost trimise să locuiască în acest centru.
Un alt motiv invocat fost acela că rezidenții din centru încălcau reguli de bază ale acestuia, precum interdicția de a adăposti persoane din afară, care nu erau înregistrate ca locuind acolo.
Rezidenți vulnerabili
Punerea în aplicare a prezentei decizii de evacuare ar înrăutăți situația celor care locuiesc acolo în prezent, făcând bărbați, femei și copii mai vulnerabili și având drept consecință sigură întreruperea participării la programe educaționale a copiilor de acolo care acum merg regulat la școală.
Mai mult decât atât, în stradă și fără sprijin vor ajunge zeci de persoane în vârstă, cu dizabilități și cu boli grave. Ca urmare a evacuării, acestea vor rămâne fără adăpost sau vor fi plasate din nou în lagăre segregate din punct de vedere etnic, unde drepturile și libertățile fundamentale ale familiilor de etnie romă sunt în mod inerent încălcate.
Este acesta un eșec al strategiei naționale?
În 2012, Italia a adoptat Strategia Națională de Incluziune a Romilor (pentru perioada 2012-2020), care se concentrează pe eliminarea treptată a sărăciei și a excluziunii sociale a comunităților marginalizate de romi, activități fiind propuse în patru domenii principale: asistență medicală, educație, ocuparea forței de muncă și locuințe.
Cu toate acestea, la patru ani de la adoptarea acestui document, mii de bărbați, femei și copii de etnie romă nu beneficiază încă în Italia de dreptul la o locuință adecvată. Nu s-a făcut nici un progres care să aibă vreun impact asupra vieții celor care aparțin uneia dintre cele mai marginalizate comunități din țară.
Autoritățile italiene au nevoie cu siguranță de ceva care să le impulsioneze pentru că de ani de zile continuă să își încalce propriile angajamente, dreptul internațional și dreptul UE.