Tech & Rights

Aproape 20.000 de persoane private de libertate în Italia așteaptă încă să ajungă în fața judecătorilor

Potrivit unui nou raport, peste o treime dintre persoanele private de libertate în Italia sunt de fapt în arest preventiv. Aceste date ne arată că Italia treubie să adopte mai multe măsuri alternative la arestul preventiv.

by Luana Ruscitti
(Image: Jason Persse)

Pe 28 iulie 2016 Associazione Antigone a prezentat raportul pentru anul 2016 privind situația din penitenciarele italiene în fața Camerei Deputaților. La prezentare și la conferința de presă care a urmat după aceasta a fost prezent și Santi Consolo, șeful Departamentului Administrației Penitenciare.

Potrivit lui Patrizio Gonnella, Președintele Antigone, unul dintre cele mai importante lucruri evidențiate de acest raport e faptul că numărul de persoane private de libertate în italia a crescut la 54,072 de deținuți la 30 iunie 2016, față de 52,754 de deținuți care se aflau în închisori la aceeași dată în 2015. Pentru creșterea acestui număr explicația nu este una de ordin legislativ deoarece nu au existat nici un fem de modificări care să poată genera o astfel de schimbare.

Unul din trei deținuți se află în arest preventiv

Interesant însă este și dacă ne uităm cu atenție la tipul de privare de libertate al acestora. Dintre cei 54,072 de deținuți, 18,908, sau 34,9 % din totalul populației închisorilor, se află în arest preventiv. Acest lucru înseamnă că mai mult de o treime din cei aflați în închisori așteaptă încă finalizarea procesului sau, în alte cuvinte, până la proba contrarie aceștia nu sunt încă vinovați de infracțiunile pe care sunt acuzați că le-ar fi comis.

Măsurile privative de libertate sunt aplicate în principal imigranților și în special în prima fază a judecății: în iunie 2016 în închisori se aflau un număr de 18.166 de deținuți străini (33,5% din total), față de 17.207 (32,6%) de la 30 iunie 2015.

Creșterea numărului de oameni aflați în penitenciare este așadar „rezultatul activității poliției și a sistemului judiciar, orientate mai mult spre utilizarea pedepsei cu închisoarea decât în anii anteriori. Numărul de măsuri de precauție utilizate este probabil mai mic având în vedere că supraaglomerarea din închisori este mai puțin severă decât a fost", a explicat Gonnella.

Religia celor privați de libertate

O altă constatare importantă din raport se referă la naționalitatea deținuților străini: în timp ce majoritatea deținuților străini erau în trecut români, cei mai mulți sunt acum marocani (17% din total).

Datele privind religia celor care sunt în închisoare ne arată că 29.658 sunt catolici, 6.138 sunt musulmani, 2.263 sunt creștini ortodocși și mai puțin de 300 practică alte religii. În timpul conferinței de presă Santi Consolo a explicat că aceste cifre sunt deosebit de importante pentru că trebuie să înțelegem nivelul riscului de radicalizare religioasă care există în închisori.

Șeful DAP a adăugat că trebuie să există garanții că toți deținuții pot să își pratice religia pentru că doar astfel se poate reduce riscul radicalizării, oferindu-se deținuților sprijinul spiritual e care au nevoie aceștia.

Ce propune societatea civilă

Principalul subiect discutat de către Antigone în cadrul conferinței de presă a fost utilizarea mai rară a măsurilor privative de libertate precum arestul preventiv în favoarea alternativelor la închisoare și a liberării condiționate pentru cei care au dreptul la acestea.

Potrivit raportului, există 19.812 deținuți cărora le-au mai rămas de executat trei sau mai puțini ani de închisoarea din pedeapsa care le-a fost aplicată, ceea ce face posibilă aplicarea, în cazurile lor, de măsuri alternative. În termeni procentuali, 56,2% din totalul infractorilor sunt condamnați la pedepse cu închisoarea scurte, care ar putea fi ușor înlocuite cu alte măsuri de siguranță decât cele privative de libertate.

Măsurile alternative la închisoare sunt de asemenea eficiente: conform datelor Antigone, doar 0,79% dintre cei cărora le-au fost aplicate măsure alternative celor privative de libertate în 2015 au recidivat comițând alte infracțiuni după eliberare.

Acestea sunt motivele care au determinat Antigone să lanseze campania 20x20, prin care li se solicită adminitrațiilor închisorilor italiene ca până în anul 2020 să aloce 20% din resursele lor financiare implementării măsurilor alternative închisorii.

Prezentarea raportului s-a încheiat cu lansarea unei noi campanii prin care se solicită reformarea practicii izolării, atât din motive disciplinare, cât și judiciare, precum și cu prezentarea proiectului de lege care ar fi necesar în acest sens: utilizarea practicii izolării numai în cazuri de extremă necesitate; limitarea izolării judiciare (sau izolarea impusă persoanelor în măsuri de prevenire, care în prezent nu are o limită de timp, în timp ce izolarea disciplinară este limitată la maximum 15 de zil) pentru o perioadă maximă de 15 zile; schimbarea componenței comisiei de disciplină care determină aplicarea măsurii de izolare; alte măsuri în domeniul izolării.

campania20X20 , drepturi , deținuți , Italia , închisori , Antigone , penitenciare