Refugiații din Bulgaria: „Anul lipsei oricărei forme de integrare"

Respinși la graniță, discriminați atunci când vin din Africa sub-sahariană și neavând nici un plan de integrare care să îi vizeze- astfel este decrisă într-un raport publicat recent situația refugiaților din Bulgaria.

În raportul AIDA despre Bulgaria, elaborat de către Comitetul Helsinki din Bulgaria situația refugiaților din acest stat este descrisă ca fiind groaznică: pentru persoanele cărora le este acordată protecție internațională nu există perspective de integrare; regufiații sunt respinși și forțați să se reîntoarcă de la granița cu Turcia, iar solicitanții de azil din Maghreb și Africa sub-sahariană care sunt privați de libertate sunt discriminați.

Potrivit acestui raport, 2014 este „anul lipsei oricărei forme de integrare”. În 2014 persoanele care au primit statut de refugiat în Bulgaria nu au primit nici un fel de sprijin, cu excepția faptului că li s-a permis să rămână în centrele de primire încă șase luni de la acordarea statutului de refugiat. Drept urmare, 23% din persoanele care se aflau în astfel de centre în ianuarie 2015 (850 de persoane) aveau deja statutul de refugiat, cerererile prin care solicitaseră azil fiind acceptate. Accesul refugiaților la servicii sociale, sistem de sănătate și piața de muncă este extrem de limitat, iar dorința refugiaților de a se stabili definitiv în Bulgaria a scăzut la un nivel minim.

Potrivit detaliilor oferite în raport, în 2014 le-a fost refuzat accesul în Bulgaria unui număr de 6.400 de persoane care fugeau din Siria, Afganistan și Irak, acestea fiind forțate să se reîntoarcă în Turcia. Din ianuarie 2015 Bulgaria și-a intensificat controalele efectuate de-a lungul granițelor, iar poliția de frontieră a fost înlocuită de membri ai armatei.

În 2014, condițiile de primire din centrele pentru solicitanții de azil îndeplineau standardele minime relevante. Cu toate acestea, UNHCR și-a exprimat îngrijorarea cu privire la sustenabilitatea acestor îmbunătățiri, mai ales având în vedere faptul că, la sfârșitul anului trecut, 6.873 solicitanți de azil urmau să fie trimiși înapoi în Bulgaria în temeiul Regulamentului de la Dublin. În ianuarie 2015, centrele de primire și înregistrare a solicitanților de azil din Bulgaria aveau capacitatea de a oferi servicii unui număr de 5.650 de persoane.

Raportul subliniază că, în 2014, 96% dintre persoanele care solicitaseră azil la frontieră (3.851 persoane) se aflau în detenție în Centrul de Alocare din Elhovo. Solicitanții de azil de acolo sunt trimiși către alte centre într-o perioadă de 3-6 zile, în general fiind depășită cu mult limita prevăzută de lege, care permite privarea de libertate în astfel de centre pentru maxim 24 de ore. Trebuie de asemenea menționat faptul că perioada de privare de libertate a solicitanților de azil din alte centre scăzuse în 2014 de la o medie de 45 de zile la o medie de 11 zile.

În raport se mai subliniază și că solicitanții din Maghreb și din Africa sub-sahariană sunt discriminați în cadrul procesului de eliberare din centre de detenție și de acordare a protecției internaționale. Pe perioada în care autoritățile înregistrează, intervievează și decid în legătură cu aceste persoane, ele sunt private de libertate în centre, fiind eliberate doar atunci când se plâng față de astfel de situații și obțin câștig de cauză în fața unei instanțe de judecată.

În cele din urmă, deciziile privind solicitările de azil în 2014 au fost emise, în medie, după șase luni. Solicitanții de azil din Siria, țară din care provin majoritatea solicitanților de azil din Bulgaria, și-au văzut cererile de azil examinate în cadrul unor proceduri rapide care există pentru cereri „vădit întemeiate”, iar jumătate dintre cei care au solicitat azil în 2014 în Bulgaria l-au primit.