Tech & Rights

În Bulgaria copiii sunt deseori privați de libertate în mod ilegal

Un raport recent constată că, atunci când sunt privați de libertate, copii sunt expuși unui risc mai mare de fi supuși abuzurilor, violenței, discriminării sociale acute și încălcării drepturilor lor civile, politice, economice, sociale și culturale.

by Bulgarian Helsinki Committee

Un raport al Comitetului Helsinki din Bulgaria (CHB) stabilește că, în acest stat, copiii sunt deseori privați de libertate ilegal sau arbitrar, pentru perioade lungi de timp. Aceasta este o încălcare gravă a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv a Convenției cu privire la drepturile copilului, conform căreia privarea de libertate trebuie să fie o măsură de ultimă instanță și care trebuie luată pentru cea mai scurtă perioadă de timp posibilă.

Raportul (în limba bulgară) constată, de asemenea, că, atunci când sunt privați de libertate, copiii sunt expuși unui risc mai mare de fi supuși abuzurilor, violenței, discriminării sociale acute și încălcării drepturilor lor civile, politice, economice, sociale și culturale.

Raportul este rezultatul a doi ani de muncă și este parte a unui proiect desfășurat pe scară largă, intitulat „ Copiii privați de libertate în Europa Centrală și de Est: între legalitate și reformă, în cadrul căruia au participat cinci organizații din Bulgaria, Ungaria, România și Polonia. Raportul prezintă o imagine de ansamblu, prin prisma drepturilor omului, a situației din instituțiile închise unde sunt privați de libertate copii.

„Principala concluzie a studiului este că avem deseori copii care sunt privați de libertate ilegal și arbitrar, fără a se ține cont de principiul proporționalității și principiul necesității privării de libertate, aceste tipuri de privări de libertate înlocuind pedepsele luate la nivel judiciar, care necesită mai mult timp. Spre exemplu, Legea cu privire la combaterea delincvenței minorilor (JDA) nu definește clar ce anume constituie un comportament anti-social și acest lucru duce de multe ori la privarea ilegală de libertate", a declarat Krassimir Kanev, președintele CHB.

În cadrul vizitelor efectuate în instituțiile pentru copii din Bulgaria, CHB a identificat și alte probleme grave, care includ:

    ·Există un număr mare de copii supuși violenței și abuzurilor pe perioada privării de libertate. „Copiii sunt reticenți în a raporta cazurile de maltratare din cauza fricii de represalii și a lipsei de încredere în eficacitatea sistemului”, a declarat Zhenya Ivanova, un cercetător din cadrul Programului pentru Monitorizare și Cercetare al CHB.

    ·În centrele de detenție există o suprareprezentare a copiilor din grupuri vulnerabile - minorități etnice (romi), copii săraci și copii cu nevoi speciale.

    ·Fetele care sunt identificate ca victime ale exploatării și violenței sexuale, în loc să primească suport și îngrijire de specialitate, sunt închise în centre de detenție

    ·Copiii privați de libertate sunt uneori deținuți în condiții materiale inacceptabile (fără acces la ventilație, iluminare, încălzire, apă caldă, grupuri sanitare și altele sau în situații în care astfel de servicii sunt oferite în mod necorespunzător). Astfel de centre impun probleme și mai mari copiilor cu dizabilități.

    ·Unele dintre instituțiile pentru copii nu oferă nici o formă de acces la educație.

    ·Copiii au contact limitat cu familiile lor, vizitele și vacanțele fiind rare. Contactul este și mai mult îngreunat de lipsa de intimitate în ceea ce privește corespondența, convorbirile telefonice sau coletele primitre.

    ·Copiii care au probleme cu legea nu sunt considerate în mod oficial a fi copii în situație de risc de către Legea privind protecția copilului, deși ei sunt adesea victime ale violenței sau abuzurilor, iar ratele de abandon școlar sunt mai crescute în rândul lor. Principiul interesului superior al copilului nu este aplicat și nu există servicii sociale prin care să se abordeze cauzele profunde ale comportamentului lor.

    ·Copiii sunt plasați în instituții de îngrijire socială fără a se ține cont de starea lor de sănătate și de posibilitățile instituțiilor de a asigura asistență medicală și psihologică adecvată.

    ·În timp ce Planul de implementare al strategiei statului în domeniul reformei justiției juvenile menționează instituțiile de justiție juvenilă, cum ar fi internatele socio-pedagogice și școlile de corecție, acesta nu include reforma penitenciarelor. Astfel, abordarea consacrată în plan nu este una integrală și holistică, luând totul pe bucați.