După ce s-a anunțat că mai multe contracte care fuseseră încheiate pe o perioadă determinată nu vor fi reînnoite, grupul de persoane care oferă asistență medicală în cadrul Instituției Protecției Sociale din Paifve, o localitate de lângă Liège, Belgia, s-a adresat membrilor guvernului belgian, inclusiv mai multor membri ai Comisiei de Justiție a Casei. Echipa de medici și psihologi de acolo a fost deja micșorată semnificativ, ceea ce face aproape imposibilă oferirea de îngrijire medicală și psihologică adecvată.
Resursele financiare sunt esențiale pentru ca Instituțiile pentru Protecție Sociale să ofere servicii adecvate; aceste instituții oferă locuințe foștilor deținuți care au ieșit de la închisoare și se îndreaptă spre o casă de tranzit către o viață normală, dar care mai au nevoie de un spațiu comun unde să primească suport. Având în vedere reducerile făcute deja, cei 208 deținuți de la Paifve vor fi dați uitării: de îngrijirea lor se vor ocupa doi psihiatri care vor lucra 24 de ore pe săptămână și doi psihologi, unul dintre ei lucrând cu normă de jumătate de zi.
Koen Geens, Ministrul Justiției, a declarat la 26 noiembrie, în cadrul Comisiei de Justiție, ca Instituția din Paifve e foarte importantă pentru el, însă că reînnoirea contractelor depinde de deciziile Comitetului Federal de Justiție și ale Inspectoratului de Finanțe, al căror scop este reducerea costurilor. Liga pentru Drepturile Omului susține ideea unei mai bune gestionări a personalului și a evaluării muncii acetuia, însă trebuie să se facă o distincție între aceasta și reducerile de personal anunțate. O astfel de distincție ar trebui să fie și mai evidentă pentru cei care susțin acordul coaliției, care prevede că vor fi alocate „resurse bugetare suficiente pentru a asigura punerea în aplicare a noii legislații privind detenția”.
Servicii de asistență din ce în ce mai proaste
Liga pentru Drepturile Omului și-a exprimat deja poziția cu privire la ceea ce se întâmplă, amintind numeroasele condamnări ale Belgiei în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, starea catastrofală a structurilor de protecție socială care sunt gestionate de Ministerul justiției și refuzul statului de a-și asuma responsabilitate în legătură cu cetățenii pe care îi consideră ași merita soarta, deși aceștia au de multe ori probleme de sănătate mintală.
Reducerile bugetare din ultimii ani, din domeniul justițitiei, i-au afectat cel mai tare pe deținuți și pe echipele care le oferă servicii acestora (reduceri din domeniul consolidării siguranței, a prioritizării construirii de noi unități și lipsa de atenție acordată procesului de reintegrare). Desființarea serviciilor de îngrijire a deținuților e un proces care a fost inițiat de multă vreme, ceea ce se întâmplă acum cu Instituția Paifve fiind doar un exemplu. LDO reamintește că există probleme și cu privatizarea anumitor servicii oferite deținuților. În acest sens, restricțiile bugetare de la Centrul de Medicină Legală și din Gent este un rezultat direct al faptului că politicienii au subestimat bugetul necesar pentru satisfacerea nevoilor reale ale pacienților.
În acest context, mai putem oare să credem Guvernul atunci când ne spune că vrea să rezolve problemele cronice care există în legătură cu sistemul de detenție? În cazul în care într-adevăr ar dori să abordeze aceste probleme, ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a transfera serviciile medicale oferite din sarcina Serviciul Public Federal Justiție în sarcina Serviciului Public Federal al Sănătății (fostul Minister al Justiției și fostul Minister al Sănătății). O mare parte din societatea civilă, cât și multe autorități publice cred că un astfel de transfer ar avea drept efect oferirea de servicii mai bune deținuților. „Disciplina fiscală" și complexitatea instituțională nu ar trebui să fie sinonime cu renunțarea statului la misiunile și responsabilitățile pe care le are.