CEDO va decide în legătură cu responsabilitatea statului bulgar pentru moartea unui copil bulgar cu dizabilități dintr-o instituție

O evaluare recentă a instituțiilor pentru copii din Bulgaria a scos la iveală un număr important de deficiențe grave în îngrijire, cazuri de abuzuri și 75 de decese în ultimii 8 ani.

Comitetul Helsinki din Bulgaria (CHB) a depus cel de-al patrulea caz consecutiv în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cu privire la decesele copiilor din așa-numitele „case pentru copii” din cauza neglijențelor sistematice care au condus la o malnutriție morbidă a micuților.

Când a murit în 2005, Ralitsa avea 11 ani și cântărea doar opt kilograme. Cauza oficială a morții ei a fost „boală cardiovasculară". Cu două zile înainte să moară, bătăile inimii ei erau înăbușite și lente, iar micuța se apropia de sfârșit. Nimeni nu i-a oferit însă vreo îngrijire medicală și nici nu a dus-o la spital. Așadar aceasta nu a primit niciodată nici un tratament.

În 2015, după mai multe cereri depuse de către Comitetul Helsinki din Bulgaria, la 10 ani după moartea ei și la cinci ani de la începerea procedurilor premergătoare procesului, Parchetul pentru Apel a dispus că deși „există dovezi că medicul a contribuit la moartea Ralitsei, fiind neglijent în exercitarea funcțiilor sale ca medic", termenul de prescripție a urmăririi penale a expirat deja.

CHB a decis să meargă la CEDO pentru Ralitsa. Va susține că acesteia i-a fost încălcat dreptul la viață, dreptul de a nu fi supus relelor tratamente sau discriminării, preucm și dreptul de a avea acces la căi eficiente de atac.

Ralitsa

Ralitsa s-a născut la 23 aprilie 1993, având dizabilități fizice. La vârsta de 6 luni aceasta a fost diagnostică și cu „retard mintal profund”. În 1996, când avea doar 3 ani, micuța a fost plasată într-o casă pentru copii cu dizabilități mintale în satul Petrovo, Blagoevgrad, unde și-a petrecut restul vieții.

În această instituție, Ralitsa nu a primit nici un fel de terapie de reabilitare, terapie la care ar fi avut dreptul. În raportul medico-legal legat de moartea sa experții au declarat că „de copil [...] ar fi trebuit să aibp grijă continuă un resuscitator și un medic pediatru".

Fetița nu a primit însă nici un fel de îngrijire. Procurorii au inițiat procedurile premergătoare procesului în 2010 - la cinci ani de la moartea ei - numai datorită eforturilor neîncetate ale CHB, care se dedică lupții pentru drepturile copiilor instituționalizați.

Copiii și procedurile penale

La solicitarea CHB, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Casație a efectuat în anul 2008 controale la toate „casele pentru copii" din țară. Procurorii au identificat deficiențe grave în îngrijirea copiilor și a tinerilor din instituții, abuzuri și 75 de cazuri de decese survenit în ultimii 8 ani. În ciuda tuturor acestor descoperiri nu au fost inițiate nici un fel de proceduri legale.

Celelalte două plângeri similare depuse de către CHB împotriva Bulgariei în fața CEDO, cu privire la moartea Anetei și Nikolinei din casa pentru copii din satul Straja au fost deja comunicate guvernului bulgar de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Acum că schimbul de opnii a avut deja loc, CHB nu mai are nimic de făcut decât să aștepte hotărârile Curții. Aneta a murit în 2015, la doar 15 ani, datorită unor perforații gastro-intestinale, după ce a înghițit 25 de tălpi interioare de pantof, opt cârpe, trei bureți de spălat vase, șase șosete, trei bucăți de hârtie și trei pietre mici. Nikolina a murit la 19 ani datorită malnutriției severe.