Protestatarii, îmbrăcați în negru, s-au reunit la 3 octombrie, sub sloganul „protest în negru" și hashtag-ul #czarnyprotest (însemnând protest în negru).
Urmând exemplul femeilor islandeze din 1970, femeile poloneze au intrat, ca semn de protest împotriva legii anti-avort, în grevă. Multe dintre ele au refuzat să se prezinte la locul de muncă și au ales ca în loc de aceasta să se alăture numeroaselor proteste organizate în orașele din întreaga Polonie.
Inițiativa, numită „Lunea Neagra", a devenit virală, mii de utilizatori ai internetului publicând fotografii cu ei înșiși îmbrăcați în negru, cu hashtag-ul #czarnyprotest.
Proiecte de lege cu prevederi contradictorii
În luna august, coaliția „Opriți Avortul!", o coaliție a cetățenilor, a înaintat Parlamentului un proiect de lege prin care se propunea modificarea dispozițiilor care permit avortul și interzicerea acestuia în toate cazurile. Proiectul a fost sprijinit de peste 450.000 de oameni. În același timp, coaliția „Salvați femeile” a prezentat un proiect de lege privind liberalizarea dispozițiilor referitoare la avort.
Potrivit legislației poloneze actuale, avortul este permis doar în trei cazuri: atunci când fătul are malformații grave; în cazul în care sarcina prezintă un risc major pentru sănătatea sau viața mamei și în cazul în care sarcina este rezultatul unei infracțiuni (viol sau sex cu un minor).
Pe parcursul sesiunii de la jumătatea lunii septembrie, Parlamentul a decis să respingă proiectul de lege privind liberalizarea accesului la avort și, în același timp, să continue lucrările la proiectul de lege prin care se propune introducerea unei interdicții totale a întreruperilor de sarcină.
Procurorii ar avea puteri uriașe
Acest proiect de lege propune ca întreruperea sarcinii să fie ilegală și să poată fi pedepsită cu închisoare de până la cinci ani. Cu toate acestea, dacă terminarea este rezultatul unui tratament medical efectuat de un medic cu scopul de a salva viața mamei, nu va fi aplicată nicio sancțiune. Un astfel de caz trebuie însă să fie verificat de către procurori, aceștia fiind cei care vor putea decide, de la caz la caz, dacă un anumit tratament medical a fost efectuat în mod corespunzător și dacă scopul său real a fost salvarea vieții mamei.
De asemenea, în cazul în care întreruperea sarcinii este rezultatul unor acte neintenționate efectuate de către mamă, aceasta nu va fi sancționată. Cu toate acestea, din nou, un procuror va trebui să decidă dacă acțiunile au fost sau nu neintenționate.
Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului a prezentat o opinie juridică cu privire la acest proiect de lege, susținând că posibila criminalizare a unui comportament neintenționat care ar duce la moartea fătului poate avea consecințe asupra deciziilor medicilor de a ordona realizarea de teste pre-natale și le poate face pe mame reticente în a urma anumite tratamente medicale (mai multe informații sunt disponibile aici).
Parlamentul va continua lucrările ei cu privire la acest proiect de lege în luna octombrie.