Proiectul de lege a ajuns pentru prima oară în dezbatere pe 19 mai, în fața Sejmului, camera inferioară a Parlamentului polonez. Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului a emis o opinie critică cu privire la mai multe dintre modificările propuse.
Deși Guvernul a promis să îl deschidă spre dezbatere publică, proiectul de lege nu numai că nu a ajuns niciodată în dezbatere, ci a fost chiar ținut secret pentru câteva luni.
„O astfel de decizie este inadecvată în raport cu importanța scopului proiectului de lege, care este acela de a garanta siguranța publică. Pentru a asigura ceva atât de fundamental, ar trebui să aibă loc o discuție amplă, cu scopul de a analiza în detaliu direcția modificărilor legii", a declarat cea care a scris opinia din partea FHDO, Barbara Grabowska - Moroz.
Definiție neclară pentru „terorism”
Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului critică definiția dată în proiectul de lege pentru „actul terorist". Proiectul include o enumerare de acte, create pe baza unor criterii discriminatorii și care se concentrează doar asupra unui singur grup religios extremist.
Luptă împotriva terorismului sau împotriva străinilor?
Una dintre cele mai tulburătoare dintre modificările propuse prin acest proiect e prevederea care permite supunerea străinilor supravegherilor operaționale de către agențiile de aplicare a legii. Potrivit proiectului de lege, o astfel de supraveghere ar putea dura până la 3 luni, doar cu aprobarea Procurorului General, fără a fi necesară permisiunea unei instanțe de judecată.
Blocarea website-urilor
Prevederea propusă prin care s-ar permite blocarea de website-uri este contrară standardelor stabilite prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la libertatea de exprimare. Cel mai problematic e faptul că prevederile nu împiedică luarea de decizii în mod arbitrar de către autorități.
Principalele probleme sunt lipsa de supraveghere eficientă din partea unei instanțe asupra forțelor de poliție și faptul că nu există posibilitatea de a depune plângeri împotriva deciziilor de blocare a unor website-uri de altcineva în afara directorului Agenției de Securitate Internă și a Procurorului General.
Agenția de Securitate Internă va ști totul
Proiectul de lege introduce limitări uriașe ale dreptului la viață privată pentru că oferă Agenției de Securitate Internă (ABW) acces la registrele și bazele de date colectate de către alte autorități, precum Institutul de Asigurări Sociale (ZUS), Instituția de Asigurări Agricole (KRUS), Autoritatea de Supraveghere Financiară (Komisja Nadzoru Finansowego ) și autoritățile locale.
ABW ar avea de asemenea acces la imagini de la sistemele de camere de supraveghere amplasate în centrele de servicii sociale, pe drumurile publice și în alte spații publice.
Privare de libertate pentru 14 zile și raiduri de noapte
Proiectul de lege oferă forțelor de securitate dreptul de a efectua percheziții noaptea în toate spațiile de locuit dintr-un district. Pentru o astfel de acțiune ar fi, spre exemplu, suficientă o prezumție rezonabilă că un suspect ar putea fi în zona respectivă.
Trebuie de asemenea criticat faptul că proiectul de lege oferă forțelor de securitate dreptul de a priva persoane pentru până la 14 zile doar dacă există vreo suspiciune că persoana respectivă ar fi comis un act terorist.
În astfel de cazuri nu va exista o procedură normală de utilizare a măsurilor preventive. Agențiile de aplicare a legii nu vor trebui să dovedească faptul că există cea mai ridicată probabilitate ca persoana privată de libertate să fi comis infracțiunile de care sunt acuzate.
„Din păcate, proiectul de lege ignoră jurisprudența existentă a Curții Europene a Drepturilor Omului și pe cea a Tribunalului Constituțional. Lipsa unei dezbateri deschise, procedura extrem de pripită și încălcările extreme ale drepturilor și libertăților cetățenilor sunt un semn clar că proiectul de lege trebuie modificat în mai multe locuri”, a adăugat Barbara Grabowska-Moroz .