Democracy & Justice

Numărul solicitărilor de azil a scăzut, fiind la nivelul de dinainte de 2015

​Numărul imigranților care sosesc în Europa se întoarce la nivelurile anterioare anului 2015, dar liderii europeni de extremă-dreapta încă folosesc retorica împotriva imigrației pentru a-și promova agenda. Între timp, rutele parcurse de imigranți și refug

by Jascha Galaski

Partidele anti-imigranți sunt în plină ascensiune în Europa (deși există încă ceva speranță pentru liberalii europeni). Liderii de dreapta continuă să se folosească de discursurile cu privire la criza refugiaților pentru a polariza politica europeană și pentru a-și promova agenda anti-imigranți.

În același timp, numărul de imigranți care sosesc în Europa scade drastic. Potrivit Oficiului European de Statistică, în anul 2015 au fost înregistrate peste 1,3 milioane de cereri de azil în UE, față de 704,600 în 2017. Potrivit celor mai recente statistici în materie de azil, ale Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO), numărul imigranților și refugiaților care își încearcă norocul în UE în 2018 a ajuns la doar 406.000 (pentru perioada ianuarie-august), reprezentând cu 15% mai puține solicitări de azil față de aceeași perioadă a anului 2017.

Numărul de sosiri pe mare a scăzut, de asemenea, considerabil. Cea mai vizibilă schimbare a fost observată în Italia: până la 30 octombrie 2018 au fost înregistrate doar 22.031 de sosiri pe mare, reprezentând o scădere cu 88% față de aceeași perioadă a anului 2017.

Călătoria devine mai periculoasă

În timp ce numărul celor care sosesc este în scădere, proporția celor care se îneacă este în creștere. Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) raportează un deces pentru fiecare 18 sosiri pe mare pentru perioada ianuarie-iulie 2018, în comparație cu un deces pentru fiecare 42 de sosiri în 2017.

Poziția fermă a noului Guvern italian, care a blocat operațiunile de salvare maritimă desfășurate de către ONG-uri, nu ajută. Cu toate acestea, politicile de descurajare care vizează sosirilor ilegale nu sunt eficiente, după cum arată un studiu realizat de Institutul Italian pentru Studii Politice Internaționale (ISPI). ISPI explică faptul că scăderea numărului de sosiri nu este atât de mult legată de măsurile luate de autoritățile italiene pentru a împiedica eforturile ONG-urilor de a salva vieți, cât de înțelegerile secrete dintre Italia și autoritățile libiene care depun eforturi pentru a împiedica oamenii să plece.

În plus, traficanții de persoane trebuie să își asume și mai multe riscuri, deoarece s-a intensificat semnificativ supravegherea exercitată de către garda de coastă libiană. Lipsa căilor sigure și legale care să poată fi urmate de refugiați a fost criticată de UNHCR, care solicită Europei să mărească numărul de locuri unde pot fi transferați acești oameni și să abordeze obstacolele existente la momentul actual în calea reunificării familiilor.

Unde se află cei forțați să își părăsească țara

Discursul privind criza refugiaților domină politica europeană și mass-media încă din 2015. Mai puțin se vorbește însă despre țările din lumea care au de a face cu cele mai mari numere de refugiați. Din cele 68,5 milioane de persoane strămutate în mod forțat în lume, 85% trăiesc în țări în curs de dezvoltare.

Iordania adăpostește 3 milioane de refugiați (inclusiv refugiații palestinieni),depășind singură numărul total al refugiaților din întreaga Uniune Europeană, unde se află numai 2,3 milioane de refugiați. Pentru a înțelege mai bine situația, trebuie să ținem cont și de faptul că Iordania are mai puțin de 10 milioane de locuitori, în timp ce UE are 512 milioane de locuitori.

Numărul total al refugiaților înregistrați în Ungaria a fost de numai 5.641 în 2017. Cu toate acestea, premierul Viktor Orbán a folosit o retorică anti-imigranți puternică pentru a-și mobiliza circumscripția electorală. Acesta este doar unul dintre recentele exemple de demagogie folosite pentru a câștiga alegerilor.

Guvernele europene au "reușit" să reducă numărul de sosiri în UE prin negocieri cu guvernul turc și cu guvernul recunoscut de ONU de la Tripoli, lăsând mii de refugiați și imigranți captivi pe insulele grecești sau, mai rău, în centrele de detenție din Libia, unde aceștia sunt supuși muncii forțate, extorcărilor și chiar torturii și execuțiilor. A venit timpul să facem ceva pentru a le îmbunătăți viața tuturor acestor oameni!

English