Un nou capitol în epopeea crizei din Polonia: modificări legislative declarate neconstituționale

Tribunalul Constituțional a declarat că modificările aduse Legii privind Tribunalul Constituțional, adoptate de Parlament în decembrie, sunt în întregime neconstituționale.

Pe 8 și 9 martie a avut loc ședința Tribunalului Constituțional cu privire la plângerile depuse de Avocatul Poporului din Polonia, de Președintele Curții Supreme, de Consiliul Național al Magistraturii din Polonia și de două grupuri de parlamentari cu privire la modificarea Legii privind Tribunalul Constituțional.

Controversata reformă și-a propus să paralizeze activitatea Tribunalului Constituțional, însă acum Tribunal a declarat toate modificările adoptate ca fiind neconstituționale.

Deși hotărârile Tribunalului Constituționale sunt în principiu definitive și obligatorii, reprezentanții Guvernului polonez au declarat deja că hotărârea nu va fi publicată în Jurnalul de Legi.

„În Polonia, după hotărârea Tribunalului Constituțional de la 9 martie și declarațiile reprezentanților Guvernului, criza constituțională escaladează" – a declarat Președintele Fundației Helsinki pentru Drepturile Omului (FHDO), Danuta Przywara.

Numirea judecătorilor

Criza constituțională, care a început cu câteva luni în urmă în Polonia, are două aspecte. Unul este legat de procesul de numire a judecătorilor care activează în cadrul Tribunalului Constituțional.

Tribunalul Constituțional este compus din 15 judecători care au un mandat de nouă ani. În iunie 2015, fostul Parlament a adoptat legea care permite Sejmului (camera inferioară a Parlamentului), să numească cinci judecători pentru Tribunalul Constituțional. În luna noiembrie 2015 au expirat mandatele a trei judecători, iar în decembrie 2015 mandatele altor doi.

Modificările de la acel timp ale Legii privind Tribunalul Constituțional au intrat în vigoare în august 2015, iar în octombrie 2015, în timpul uneia dintre ultimele sesiuni ale fostului Parlament, acesta a numit cinci judecători noi.

Una dintre primele măsuri luate de către noua majoritate aflată la guvernare a fost de a numi cinci judecători noi. Parlamentul a adoptat rezoluții de revocare a celor cinci judecători numiți anterior și, după modificarea regulilor de funcționare ale Sejmului, a numit, în decembrie 2015, cinci judecători noi. Președintele a acceptat jurămintele depuse de aceștia în aceeași noapte.

The government changed the rules of the Sejm, the lower house of Parliament, to ease its appointment of five new judges.  (Image: Kancelaria Premiera)

Guvernul a schimbat regulile de funcționare ale Sejmului, camera inferioară a Parlamentului, pentru a ușura numirea, de către acesta, a cinci judecători noi. (Imagine: Kancelaria Premiera)

Având în vedere cele întâmplate, la începutul lunii ianuarie 2016 Președintele Tribunalului Constituțional a anunțat că doi dintre judecătorii numiți în decembrie 2015, de către noua majoritate aflată la guvernare, au primit deja cazuri. În prezent Tribunalul Constituțional este compus din 12 judecători activi.

Modificări controversate

Un alt aspect al crizei constituționale este modificarea Legii privind Tribunalul Constituțional. La sfârșitul lunii decembrie 2015, într-un ritm accelerat și fără nici o consultare publică, Sejmul a adoptat o serie de modificări ale Legii privind Tribunalul Constituțional.

Prin aceste modificări au fost introduse numeroase prevederi controversate. Potrivit noii legi, Tribunalul Constituțional ar trebui să ia decizii în majoritatea cazurilor în cameră completă, compusă din 13 judecători. Regula în vigoare anterior dicta ca în majoritatea cazurilor deciziile să fie luate de către nouă judecători.

Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului a trimis un amicus curiae cu privire la aceste proceduri. FHDO a explicat, pe scurt, că dacă se va continua aplicarea unui proces legislativ atât de pripit și pentru adoptarea altor legi, aceasta va „pune stabilitatea sistemului constituțional în pericol ceea ce ar putea constitui o încălcare a principiului statului democratic care respectă legile”.

Hotărârea Tribunalului

La 9 martie Tribunalul, într-o cameră formată din 12 judecători, a pronunțat o hotărâre potrivit căreia, în condițiile impuse de noua lege, nu și-ar mai putea efectua activitatea și de aceea modificările propuse sunt în întregime neconstituționale.

Tribunalul a decis că modificările aduse actului, precum și modul în care au fost trecute prin Parlament, au încălcat Constituția Poloniei.

Potrivit judecătorilor, procesul legislativ a fost grăbit în așa măsură încât a fost imposibilă evaluarea eficientă a proiectului de lege, chiar dacă existau mulți care îl considerau neconstituțional.

Potrivit hotărârii Tribunalului, un alt aspect neconstituțional a fost constituit de faptul că actul a intrat în vigoare la data publicării sale.

The court said that it could not perform its work under the new act and found it unconstitutional in every respect. (REUTERS/Kacper Pempel)

Tribunalul a explicat că nu își poate efectua activitatea în condițiile impuse de noua lege, declarând toate modificările aduse neconstituționale. (REUTERS / Kacper Pempel)

Tribunalul a menționat de asemenea că cerința de a soluționa majoritatea spețelor în format complet încetinește procedura, iar regulile de repartizare a cauzelor către anumiți judecători nu se bazează pe criterii raționale. Tribunalul a criticat de asemenea și noua regulă care impune soluționarea cauzelor în ordine cronologică, după cum au fost aduse în fața instanței:

„[Legiuitorii trebuie să] creeze cel mai bun mediu posibil pentru soluționarea cazurilor în loc să interfereze cu procesul de judecată prin stabilirea de termene până la care Tribunalul poate ancheta anumite spețe”.

Aceeași concluzie a fost formulată și în legătură cu regula potrivit căreia hotărârile nu pot fi emise mai devreme de un termen de 3 până la 6 luni de la data notificării părților.

Reacţii

Reprezentanții Guvernului spun că hotărârea Tribunalului este doar „un mesaj de la judecători" și că nu are forță obligatorie. Prim-Ministra Beata Szydło susține că de fapt hotărârea este cea care este incompatibilă cu legislația poloneză.

În plus, aceasta menționase oricum și înainte de ședința de judecată că nu va publica hotărârea judecătorilor, oricare ar fi aceasta. „Mesajul pe care unii dintre judecătorii îl vor transmite mâine nu va constitui o hotărârea care respectă legea. În această privință, eu nu pot încălca Constituția prin publicarea unui astfel de document".

Ca reacție la hotărâre, Ministrul de Afaceri Externe, Witold Waszczykowski, a declarat: „Președintele Tribunalului Constituțional pare să se comporte tot mai mult ca un ayatollah din Iran".

Avocatul Poporului, Adam Bodnar, a declarat, după ședința Tribunalului: „În cazul în care hotărârea nu este publicată, vom intra într-un haos juridic, într-o lume în care standarde specifice unui stat de drept nu ar fi în vigoare".

Minister of Foreign Affairs Witold Waszczykowski said the head of the Constitutional Tribunal was behaving like an ayatollah from Iran. (Image: Polish Institute of International Affairs - Flickr/CC content)

Ministrul de Afaceri Externe, Witold Waszczykowski, a declarat că Președintele Tribunalului Constituțional se comportă ca un ayatollah din Iran. (Imagine: Institutul Polonez pentru Afaceri Internaționale - Flickr content/CC)

25

Potrivit Fundației Helsinki pentru Drepturile Omului, criza constituțională actuală din Polonia pune statul de drept în pericol. Faptul că nu se recunoaște hotărârea Tribunalului constituie o modalitate de a submina poziția politică a acestuia ceea ce va conduce, în opinia FHDO, la o scindare în cadrul sistemului juridic.

Președintele FHDO, Danuta Przywara, a declarat: „Mi-e teamă că se va ajunge, în cel mai rău caz, la existența a două sisteme juridice. Unul care nu recunoaște hotărârile Tribunalului - Guvernul și întreaga administrație - și unul care o face, acesta fiind sistemul judiciar”.

FHDO consideră de asemenea că această criză constituțională încalcă grav drepturile omului, fiind nevoie de atenție de la nivel internațional. „Cu toate acestea, soluția este simplă – ar fi nevoie doar de implementarea hotărârilor Tribunalului”, a explicat doamna Przywara. „Dar acest lucru nu pare să fie posibil în viitorul apropiat”.