Tech & Rights

Belgia a adoptat măsuri agresive de combatere a terorismului

Parlamentul belgian a adoptat trei dintre cele douăsprezece măsuri pe care anunța că le va lua după atacul asupra Charlie Hebdo și după operațiunea anti-teroristă din Verviers din ianuarie 2015.

by David Morelli

Trăim într-un context politic instabil și dacă vrea să fie vigilent și preventiv Guvernul belgian trebuie să-și asume responsabilitatea de a satisface nevoia legitimă de securitate a populației.

Este la fel de important ca măsurile pe care le ia să nu afecteze în mod disproporționat libertățile cetățenilor sau să submineze drepturile și principiile de bază care trebuie respectate într-un stat de drept.

Măsurile luate în vederea combaterii terorismului, aprobate recent de Parlament, nu satisfac însă pe deplin acest echilibru delicat, dar care trebuie întotdeauna respectat. Vorbim aici despre cele trei măsuri.

Extinderea listei infracțiunilor considerate a constitui terorism

Parlamentul belgian a creat noi infracțiuni pentru a-i pedepsi pe cei care întră sau ies din Belgia și participă la acte de terorism. Aceste noi infracțiuni par a avea mai mult un conținut politic, necontribuind cu adevărat la îmbunătățirea securității sau politicilor penale.

Într-adevăr, Așa cum a menționat și Consiliul de Stat în opinia sa, se pare că aceste infracțiuni nu aduc nimic de valoare în lupta de combatere a terorismului, comportamentele sancționate prin ele fiind deja acoperite de alte infracțiuni care constituie terorism (apartenența la un grup, încercare de recrutare, provocare, etc .).

Extinderea posibilităților de retragere a cetățeniei

Această măsură a fost, probabil, cea mai gravă din cele luate în primul rând pentru că riscă să creeze două categorii distincte de cetățeni belgieni: cei a căror cetățenie nu poate fi retrasă niciodată și cei care își pot pierde cetățenia în orice moment.

Această măsură este contrară mesajului de „a trăi împreună” pe care Guvernul pretinde în general că îl încurajează. Ea crează o diviziune, tratând cetățenii în mod diferit și tratându-i pe noii cetățeni ca cetățeni de categoria a doua.

Această măsură subminează includerea „noilor” belgieni, a copiilor născuți în Belgia dar care au părinți străini și a celor care au permise de rezidență pe perioade scurte de timp. Măsura pare așadar excluzionistă și ofensatoare, fără a putea fi foarte folositoare pentru că nici măcar nu îi afectează pe cei care s-au dus în Orientul Mijlociu pentru a lupta.

Al doilea motiv pentru care măsura pare a fi nejustificată- și acesta este un punct de vedere al magistraților specializați în lupta împotriva terorismului, punct de vedere cu care Liga pentru Drepturile Omului este de acord- pentru că retragerea cetățeniei este contraproductivă în contextul unei combateri eficiente a terorismului. Aceasta nu le va mai permite persoanelor care pot fi încă reintegrate în societatea noastră să se mai întoarcă acasă, însă nu va împiedica cu adevărat vreo persoană care intenționează să comită un act terorist să se întoarcă în țară.

În schimb, această ultimă categorie de oameni, care sunt cei care reprezintă o amenințare reală la adresa securității cetățenilor, va dispărea mult mai ușor, devenind mult mai greu de monitorizat și interceptat. Acest lucru demonstrează faptul că Guvernul belgian este mai interesat de comunicare decât de lupta împotriva terorismului.

Retragerea actelor de identitate

Liga pentru Drepturile Omului din Belgia (LDO) insistă asupra faptului că aceste măsuri trebuie să respecte drepturile omului și procedurile legale în vigoare. Cu alte cuvinte, în timp ce Guvernul prevede că aceste măsuri pot fi luate de către Miniștrii de Interne și pentru Securitate pe baza unei motivații emise de către OCAM (Organismul Coordonator pentru evaluarea nivelului de pericol care stabilește nivelul de alertă teroristă în Belgia), LDO consideră că acestea ar trebui să fie întotdeauna precedate de un control prealabil realizat de către un judecător independent și imparțial și urmate de un control ulterior care se poate face prin oferirea oportunității de introducere a unui apel, care ar permite o reevaluare a legitimității deciziei.

Această procedură judiciară trebuie să țină seama de asemenea de vârsta cetățeanului în cauză. Din acest punct de vedere, absența oricărei referiri la vreo procedură judiciară în textul adoptat de Parlament este îngrijorătoare.

Un context instabil nu ar trebui în nici un caz să permită o nouă extindere a derogărilor nediscriminatorii de la dreptul comun. Parlamentul ar trebui să inițieze o mult-așteptată evaluarea a legislației belgiene din domeniul combaterii terorismului.