Iată poziția noului Președinte al Franței cu privire la cele mai discutate subiecte ce țin de drepturile omului

Emmanuel Macron, noul lider al Republicii Franceze, face să plutească în aer optimismul tineresc. Care sunt însă oare pozițiile și propunerile sale atunci când vine vorba de problemele cele mai relevante astăzi în domeniul drepturilor omului?

Fostul Ministru al Economiei din Franța, Emmanuel Macron, a creat în vara anului 2016 mișcarea En Marche. La doar câteva luni după aceea a început să își croiască drumul către Elysée, unde a și ajuns. La 39 de ani, el este acum cel mai tânăr lider al unei țări democratice.

Este bine cunoscut faptul că Macron este un liberal pro-european. Care sunt însă oare opiniile sale legate de domenii non-economice, mai ales atunci când vine vorba despre respectarea drepturilor omului?

Terorism și starea de urgență

Folosită pentru prima dată în 1955 în timpul Războiului algerian, starea de urgență a fost invocată de președintele Hollande după atentatele teroriste din 13 noiembrie 2015, de la Paris. Reînnoită de Parlament de multiple ori de atunci, starea de urgență persistă încă în Franța. Situația a fost criticată sever din cauza încălcărilor drepturilor omului care apar în temeiul acesteia, precum și din cauza ineficienței sale în prevenirea altor atentate.

Subiectul a fost unul central în cadrul dezbaterilor prezidențiale din acest an, însă rămâne neclar dacă Franța va renunța la ea acum, pentru că Macron a declarat în timpul campaniei că se va renunța la ea „atunci când circumstanțele o vor permite", fără a oferi mai multe detalii.

În ceea ce privește lupta împotriva terorismului, noul Președinte a declarat că își va concentra strategia asupra frontierelor externe ale Uniunii, creând un departament de informații anti-ISIS în DGSE (Direcția Generală pentru Securitate Externă). El a subliniat, de asemenea, importanța centrelor de deradicalizare pentru a sări în ajutorul celor care se gândesc să plece în Siria.

Laicitate și libertatea religioasă

În ceea ce privește religiile și laicitatea, Macron are o viziune foarte tradițională, bazându-și poziția pe legea din 1905 care a creat secularizarea societății franceze și separarea definitivă dintre biserică și stat.

Acesta este de acord cu o „exprimare rezonabilă a libertății religiei în spațiul public", dar și pentru o adevărată neutralitate a serviciilor publice, prin menținerea, încă din școlile primare, a neutralității funcționarilor publici.

În ceea ce privește islamul, Macron susține închiderea locurilor de cult sau asociațiilor care „scuză violența, terorismul sau ar dori să atace Republica". Amnesty International consideră că declarație poate fi interpretată ca susținând încălcări ale dreptului internațional deoarece formularea „atacă Republica" este prea vagă pentru a justifica închiderea unor astfel de asociații sau locuri.

Azil și imigranți

Macron a declarat că „Franța are datoria de a primi refugiați”, subliniind că integrarea celor 210.000 de refugiați care sosesc în Franța în fiecare an trebuie să constituie o prioritate.

Acesta este împotriva distrugerii taberelor de refugiați, considerând că, fără o soluție alternativă, aceasta ar fi „o acțiune la fel de ipocrită pe cât sunt ele de scumpe și ineficiente".

Macron susține oferirea de cursuri de limba franceză imigranților până când aceștia ajung să aibă nivelul B1, sugerând că o astfel de competență ar putea constitui condiție pentru obținerea cetățeniei franceze.

Cea mai relevantă propunere făcută de acesta în domeniu este însă legată de reducerea timpului de examinare a cererilor depuse de solicitanții de azil, de la peste un an la șase luni. Acest obiectiv ar putea fi atins prin crearea unor noi instanțe de soluționare a acestora în diferite regiuni ale țării (singurul tribunal care se ocupă în prezent de solicitări fiind situat în Paris).

Pentru Amnesty International, această măsură este evident pozitivă deoarece va reduce timpul și resursele pe care solicitanții de azil trebuie să le cheltuiască în cadrul acestui proces dureros; există însă și pericolul ca procesul să devină unul care încalcă drepturile omului dacă crearea noilor servicii nu se va face cu o alocare corespunzătoare de resurse materiale și umane.

Justiţie

Pentru Le Monde, pozițiile lui Macron atunci când vine vorba de justiție sunt categorice și simpliste în același timp. Măsura cheie în domeniul judiciar este „aplicarea sistematică a sentințelor penale", chiar și în cazul infracțiunilor minore (sentințe de mai puțin de doi ani de închisoare).

Acesta dorește de asemenea să mărească numărul de locuri disponibile în penitenciare cu 15.000.

În același timp, Macron a recunoscut că închisoarea nu este întotdeauna cea mai bună soluție și a declarat că dorește să creeze o agenție pentru măsuri alternative închisorii și să încurajeze dezvoltarea muncii în folosul comunității.

Drepturile femeii și egalitatea de gen

Pentru Macron, egalitatea reală de gen ar trebui să fie o cauză națională – „reală" deoarece legea privind egalitatea de gen a intrat în vigoare în 2014.

În practică, Macron dorește să sporească măsurile de control asupra întreprinderilor în legătură cu supravegherea modului în care sunt tratate angajatele pe piașa de muncă- pentru a se asigur că nu există discriminare la angajare și că femeile nu sunt plătite mai prost decât bărbații pe criteriu de gen. Macron susține și implementarea unei politici de arătare cu degetul, care să facă publice numele companiilor care nu respectă legea.

El dorește, de asemenea, să creeze paritate de gen în cadrul instituțiilor publice, începând cu propriul său Guvern.

După ce 95% dintre femeile care folosesc mijloacele de transport în comun din Franța au declarat că au fost agresate cel puțin o dată în viață (potrivit unui sondaj online realizat de MadmoiZelle.com), Macron dorește să ia „măsurile necesare" pentru siguranța femeilor, atât în spațiile publice, cât și în cele private.

Drepturile LGBTQI

Pentru Macron, lupta împotriva discriminării și a homofobiei ar trebui să fie o prioritate națională. În acest sens și în ciuda unor declarații controversate despre „umilirea" grupului anti-căsătoria gay La Manif pour Tous, Macron nu intenționează să abroge sau să modifice legea Taubira.

Acesta adresează, pe site-ul oficial al campaniei sale, toate tipurile de familie și recunoaște procrearea și adopția naturală sau asistată ca generând aceleași drepturi și demnitate. Macron susține dreptul la procrearea asistată atât pentru femei singure, cât și pentru cupluri lesbiene, dar este împotriva sarcinilor surogate (din motive „etice privind demnitatea femeilor").

Cu toate acestea, Franța a refuzat recent să adauge în documente oficiale genul „neutre", iar schimbarea genului este încă un proces foarte complex, aproape imposibil acolo. Acestea sunt chestiuni asupra cărora Macron nu și-a exprimat niciodată opinia, bevorbind niciodata despre drepturile persoanelor trans.

Dreptul la viața privată și supravegherea online

În Franța, legile privind serviciile de informații din iulie 2015 au legalizat supravegherea nediferențiată a activităților private online, fără control judiciar. Macron a declarat că dorește să renegocieze acordul privind protecția privată cu SUA și a spus că într-o societate democratică nu poate exista o supraveghere generalizată a cetățenilor.

Macros a declarat de asemenea pentru Amnesty că intenționează să garanteze protecția datelor cu caracter personal prin crearea unei agenții europene special dedicate acestui subiect.