Lituania continuă să colecteze mase de date cu caracter personal în baza unei Directive UE anulate

Chiar dacă Directiva UE a fost anulată cu mai mult de doi ani în urmă, legile lituaniene relevante nu au fost încă revizuite așa că autoritățile continuă să colecteze date cu caracter personal în masă în baza lor.

Autoritățile lituaniene colectează în continuare în masă date cu caracter personal, deși Directiva UE care impunea aceste măsuri a fost anulată cu mai mult de doi ani în urmă.

Institutul de Monitorizare a Drepturilor Omului, un ONG care funcționează în Lituania, a solicitat Ministerului Justiției din Lituania să evalueze dacă legea care impune colectarea în masă a datelor cu caracter personal ale oamenilor este ea însăși legală.

Datele colectate conform Directivei UE

Ca răspuns la atacurile teroriste din 2005 din Londra, UE a adoptat în 2006 Directiva privind colectarea datelor ca instrument de combatere a criminalității grave și a terorismului.

Directiva respectivă obliga statele membre să colecteze datele utilizatorilor de comunicații electronice. Ca atare, toți furnizorii de servicii din UE trebuiau să colecteze date privind cetățenii UE care dădeau telefoane, date privind site-urile vizitate de aceștia, cât stateau conectați și date cu privire la locația conexiunii mobile. Aceste informații trebuiau păstrate timp de doi ani și transmise autorităților la cerere.

În Lituania, dispozițiile respectivei Directive au fost transpuse în Legea privind comunicațiile electronice în 2008 prin obligarea furnizorilor de servicii să păstreze date cu privire la trafic și locația utilizatorilor timp de șase luni.

Colectarea în masă a datelor încalcă drepturile omului

Cu toate acestea, în 2014 Curtea de Justiție a UE, după examinarea sesizărilor din partea instanțelor din Irlanda și Austria, a anulat Directiva privind colectarea datelor. Instanța a subliniat că datele colectate în temeiul acestei directive dezvăluiau detalii precise privind viețile private ale oamenilor: locul lor de reședință, obiceiurile și activitățile zilnice, mișcările zilnice, relațiile sociale și cercurile în care se învârt. Potrivit Curții, o astfel de colectare de date interferează în mod nejustificat cu dreptul la viață privată și cu protecția datelor cetățenilor din Europa.

Curtea și-a reafirmat poziția în 2016, declarând că legislațiile naționale care prevedeau cerințe analoage erau, de asemenea, ilegale.

Legile lituaniene trebuie revizuite

În ciuda acestor hotărâri, prevederile Legii privind comunicațiile electronice, care a fost menită să transpună Directiva privind colectarea datelor, nu au fost modificate decât foarte puțin. Orice referire la directivă a fost eliminată rapid în 2011, dar dispozițiile transpuse nu au fost modificate. Cerința privind colectarea și păstrarea datelor cu caracter personal ale utilizatorilor timp de șase luni este încă în vigoare.

Constituția Republicii Lituania interzice colectarea de informații cu privire la viața privată a unei persoane fără autorizație judiciară. Având în vedere că Directiva cu pricina nu mai este în vigoare, există îndoieli serioase cu privire la legalitatea colectării în masă a datelor rezidenților lituanieni, colectare care continuă să se realizeze.