CEDO urmează să decidă dacă Isus poate purta blugi

Curtea Europeană a Drepturilor Omului va trebui să stabilească dacă imaginile cu Isus și Maria din niște reclame au încălcat drepturile unor persoane cu sensibilități religioase.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a fost de acord să examineze plângerea designerului Robert Kalinkin (reprezentant de Institutul de Monitorizare a Drepturilor Omului) în ceea ce privește restrângerea nejustificată a libertății sale de exprimare.

Amendat

Afișele publicitare interzise înfățișau tineri și tinere îmbrăcați în haine din colecția lui Kalinkin, cu sloganuri precum „Isuse, ce pantaloni!", „O Maria, ce rochie!" și „O Isuse [și] Mario, ce haine!"

În noiembrie 2012, Inspectoratul de Stat pentru Produse Nealimentare a declarat că afișele publicitare făceau uz de simboluri religioase într-un mod inadecvat și lipsit de respect putând fi din aceste motive considerate contrare moralei publice.

Bazându-se pe aceste constatări, Autoritatea de Stat pentru Protecția Drepturilor Consumatorului a decis că afișele de promovare a colecției designerului încălcau prevederile legate de morala publică ale Legii privind publicitatea și a amendat agentul de publicitate cu 2.000 de litas (579 €).

Credincioșii ofensați

Compania responsabilă cu organizarea campaniei publicitare, Sekmadienis UAB, a contestat amenda, însă nu a avut succes în primă instanță. Judecătorii s-au bazat, printre altele, pe o scrisoarea trimisă de Conferința Episcopiilor Lituaniene, semnată de o sută de credincioși, care au pretins că afișele le-au jignit sentimentele de natură religioasă.

O cameră formată din trei judecători ai Curții Supreme Administrative din Lituania au confirmat, la recurs, constatările tribunalului de primă instanță potrivit cărora simbolurile religioase au fost folosite necorespunzător în afișele cu pricina.

Instanțele din Lituania a stabilit că anunțurile erau în mod evident contrare moralei publice.


În opinia instanței, anunțurile difuzate au fost în mod evident contrare moralei publice, dat fiind că religia, constituind un anumit tip de viziune asupra lumii, contribuie în mod inevitabil la dezvoltarea morală a societății. Potrivit judecătorilor, simbolurile de natură religioasă ocupă un loc important în sistemul de valori spirituale al indivizilor și societății în ansamblu, iar utilizarea lor necorespunzătoare le înjosește și contravine normelor morale și etice universal acceptate.

Curtea a decis că forma aleasă de a face publicitate a încălcat bunele moravuri și principiile respectării valorilor credinței creștine și a simbolurilor sale sacre.

Următorul pas: Strasbourg

Karolis Liutkevičius, avocatul din cadrul Institutului de Monitorizare a Drepturilor Omului care reprezintă cauza la CEDO, la Strasbourg, susține că hotărârea menționată mai sus constituie o restricție nejustificată impusă libertății de exprimare a artiștilor și a întreprinderilor:

„Una dintre problemele fundamentale ale deciziilor luate de autorități, care ne-a determinat să ne implicăm în acest caz, este că tind să confunde morala publică cu morala religioasă (cea catolică)”.

Potrivit lui Liutkevičius, Lituania este un stat laic, acesta fiind unul dintre principiile sociale fundamentale consacrate în Constituție.

„Cu acest caz dorim să atragem încă o dată atenția asupra acestui principiu și, în același timp, să protejăm dreptul publicului de a putea vorbi în public și a se putea exprima în mod liber, colorat și nelimitat de restricții nerezonabile bazate pe religie".

Guvernul lituanian va trebui să-și spună opinia cu privire la caz până la 24 ianuarie 2017.