Rights International Spania și Coordinadora para la Prevención y Denuncia de la Tortura (o rețea formată din 41 de ONG-uri spaniole care pledează pentru prevenirea torturii) au trimis solicitări către Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Raportorul Special al ONU împotriva torturii și Raportorul Special privind combaterea terorismului și drepturile omului, în care raportează diverse aspecte problematice ale reformei Codului de Procedură Penală propusă de noul Ministru de Justiție, aspecte de țin de domeniul drepturilor omului.
ONG-urile susțin că Guvernul refuză să profite de această oportunitate pentru a introduce măsuri de protecție împotriva torturii și a altor abuzuri pe care poliția le perpetuează față de persoanele care sunt private de libertate. Acest refuz este de neînțeles atâta timp cât Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat împotriva Spaniei de nenumărate ori, explicând că aceasta nu își respectă obligația de a proteja oamenii de tortură. Mai multe organisme care lucrează în domeniul drepturilor omului au explicat că orice persoană care este privată de libertate ar trebui să aibă dreptul de a fi examinată de un medic pe care îl alege chiar ea, că toate interogatoriile efectuate de polițiști ar trebui filmate și că interogatoriile și perchezițiile ar trebui să respecte anumite cerințe. Guvernul spaniol însă nu ține cont de nici una dintre aceste obligații în cadrul reformei Codului de Procedură Penală.
Pe lângă acestea, Legea permite încă privarea de libertate fără a oferi oportunitatea de comunicare cu exteriorul (incommunicado) pentru o perioadă de până la 13 zile, timp în care sunt încălcate mai multe drepturi: persoanele private de libertate în acest fel nu au dreptul să își aleagă un avocat, nu pot avea acces la dosarele poliției (de exemplu, la faptele și acuzațiile care există împotriva lor) și nu pot contacta o rudă pentru a o informa cu privire la privarea lor de libertate. Mai multe organisme internaționale care activează în domeniul drepturilor omului au insistat asupra faptului că privarea de libertate în acest fel ar trebui eliminată deoarece persoanele deținute astfel sunt extrem de vulnerabile, existând o posibilitate mare ca acestea să fie torturate sau să fie supuse unor alte forme de abuz de către polițiști.
Însolicitările lor, ONG-urile descriu și un alt aspect problematic al reformei: dacă este aprobată, reforma ar permite Minstrului de Interne să intercepteze comunicațiile private ale unui individ, fără a obține în prealabil o autorizație din partea unui judecător, pentru o perioadă de până la 24 de ore. Este de asemenea extins și termenul în care o astfel de interceptare poate avea loc dacă se obține autorizație de la un judecător: noua perioadă este de doi ani. Potrivit ONG-urilor , „astfel de reguli sunt disproporționate și vor avea impact nu numai asupra drepturilor fundamentale ale persoanelor; în sens mai larg, aceasta vor submina chiar statul de drept”.