În Polonia persoanele cu dizabilități nu sunt protejate în mod adecvat de lege

Un bărbat polonez care și-a acuzat terapeutul că l-ar fi violat a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) după ce instanțele poloneze au considerat că mărturia sa nu ar fi demnă de încredere.

CEDO va trebui să explice, printre altele, dacă în legislația poloneză există prevederi care să permită persoanelor cu dizabilități intelectuale participarea liberă și eficientă în cadrul procedurilor judiciare.

Povestea lui M.P.

M.P. suferă de o dizabilitate intelectuală și este asistat, printre alții, de psihologi. Într-o zi acesta s-a întors acasă de la o ședință cu un terapeut, iar mama sa a observat că avea sânge pe corp și părea speriat și neliniștit.

Familia a inițiat un dosar penal în fața instanțelor naționale, însă terapeutul a fost achitat. Principalul motiv al acestei decizii a fost faptul că instanțele de judecată au considerat că mărturia victimei nu a fost demnă de încredere din cauza stării sănătății sale mintale.

În plângerea trimisă către CEDO M. P. afirmă că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și că a fost discriminat de către sistemul de justiție național.

Legea nu oferă suficient sprijin

Legea poloneză nu prevede încă măsuri care să ia în considerare nevoile speciale ale persoanelor cu dizabilități intelectuale. Legislația în vigoare nu conține prevederi prin care să se asigure că persoanele cu dizabilități intelectuale care participă în cadrul procedurilor penale primesc sprijinul de care au nevoie.

Este adevărat că în ultimii ani au existat modificări care au îmbunătățit legislația poloneză, însă aceste modificări nu sunt nici pe departe suficiente și nu respectă întotdeauna standardele internaționale din domeniul protejării drepturilor și intereselor victimelor.

Printre aceste modificări se numără introducerea în Codul Penal a unor dispoziții speciale referitoare la victimele cu dizabilități din cazurile infracțiunilor de natură sexuală și a posibilității de a numi o persoană de încredere care să însoțească victima în timpul procedurilor preliminare.

Nu există însă prevederi care să limiteze numărul examinărilor și interogatoriilor la care poate fi supusă victima, deși astfel de proceduri sunt foarte stresate pentru persoanele cu dizabilități intelectuale.

„Persoanele cu dizabilități mintale ar trebui să beneficieze de garanții juridice suplimentare, precum obligativitatea de a avea o consultare cu un psiholog expert în legătură cu întrebările care urmează a le fi puse în timpul interogatoriului", a declarat Marcin Szwed, un avocat în cadrul Programului de Litigare Strategică al Fundației Helsinki pentru Drepturile Omului.

Amicus curiae

Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului (FHDO) a elaborat un amicus curiae pentru cazul lui M.P. În cadrul acestuia, Fundația explică care sunt standardele poloneze și internaționale referitoare la accesul persoanelor cu dizabilități intelectuale la sistemul de justiție penal, atât ca martori, cât și ca victime.

Acestor persoane le sunt deseori încălcate drepturile, nebeneficiind de audieri adecvate și fiind uneori complet neglijate în timpul anchetelor și al altor proceduri legale. În Polonia nu există deficiențe în legătură cu apărarea, prin prevederi legale, a drepturilor persoanelor cu dizabilități mintale doar în cadrul procedurilor penale. Situația este similară și pentru procedurile civile și administrative.

Ce se întâmplă în alte țări

Exemple pozitive de respectare a drepturilor victimelor și martorilor cu dizabilități pot fi găsite în țări precum Germania, Marea Britanie și Australia. Spre exemplu, dispozițiile legale din Germania cu privire la procedurile penale și administrative indică faptul că persoanele cu dizabilități mintale sunt examinate în prezența unei persoane în care au încredere și care poate facilita comunicarea dintre persoana cu dizabilități si examinator.

„În Australia, ofițerii judiciari au acces la ghiduri și manuale specifice cu privire la modul în care trebuie să se comporte în raport cu persoanele cu dizabilități, precum și cu privire la cum să adapteze structura instanței și procedurile judiciare ținând cont de nevoile speciale ale unei persoane cu o dizabilitate intelectuală ", a declarat Michał Kopczyński, avocat în cadrul FHDO.

Pe lângă trimiterea acestui amicus curiae, Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului a cerut, de asemenea, Ministrului Justiției să modifice legislația pentru a introduce dispoziții și garanții adecvate pentru persoanele cu dizabilități mintale.

Plângerea trimisă de M.P. către CEDO este disponibilă aici.