​Închisorile din Italia in vremea coronavirusului: în căutarea unei soluții

Sistemul penitenciar din Italia are probleme serioase din cauza coronavirusului. La 8 martie în închisorile italiene au izbucnit proteste și revolte, Guvernul italian nereușind să ofere soluții pentru a limita răspândirea virusului printre deținuți,

Proteste și revolte în închisori

Începând de duminică, 8 martie și până luni, în închisorile italiene au izbucnit proteste de diferite dimensiuni. Deținuții au făcut gălăgie bătând în barele celulelor lor, și-au dat foc saltelelor, au scăpat din secțiile lor ajungând pe acoperișuri și, într-un caz, au reușit chiar și să evadeze. Pe 12 martie autoritățile italiene au confirmat moartea a paisprezece deținuți, majoritatea dintre aceștia murind în timpul sau după revolta de la închisoarea Modena, unde deținuții au intrat în cabinetul medical și au consumat medicamente utilizate pentru tratarea dependențelor, suferind supradoze. Revoltele și protestele au avut loc în 40 de închisori din întreaga Italia, inclusiv la Napoli (Poggioreale), Frosinone, Salerno, Ancona, Foggia, Milano (San Vittore), Roma (Rebibbia), Palermo (Ucciardone) și Pavia. Până la sfârșitul zilei de luni, situația se calmase deja în majoritatea penitenciarelor, datorită, în parte, medierii din partea autorităților civile.

Nu a fost identificată o cauză comună izbucnirii tuturor acestor revolte, ele fiind cel mai probabil generate de un cumul de factori.

Supraaglomerarea

Supraaglomerarea sistemului penitenciar italian este gravă de mulți ani. La sfârșitul lunii februarie erau 61.230 de deținuți în cele 50.931 de locuri disponibile, ceea ce înseamnă o rată a ocupării de 120,2%. Antigone estimează că rata aceasta ar putea fi chiar și de 130%. În practică, aceasta înseamnă adăugarea unuia sau a două paturi în majoritatea celulelor, spații înghesuite și prea puține activități și locuri de muncă pentru numărul mare de deținuți. În această situație deja critică, au fost introduse și alte restricții menite a opri răspândirea coronavirusului, ceea ce a stârnit protestele.

Mai multe restricții datorită coronavirusului

În ultimele săptămâni, Administrația Penitenciară din Italia a emis câteva reglementări interne în încercarea de a opri răspândirea coronavirusului. Pericolul izbucnirii unui focar într-un penitenciar este evident: supraaglomerarea face ca separarea deținuților să fie foarte dificilă, oprirea răspândirii bolii, o dată ajunsă acolo, fiind practic imposibilă.

Așa că luarea de măsuri a fost absolut necesară. În unele închisori au fost impuse restricții cu privire la vizite și activități, iar vizitatorii au fost examinați la intrare. Alte închisori au decis să interzică complet toate activitățile și vizitele, chiar dacă erau situate departe de focarele de infecție. Aceasta a provocat și mai multă neliniște în rândul unor oameni deja înghesuiți și nervoși. A provocat de asemenea anxietate și în rândul familiilor deținuților, care au început să se afle tot mai des în situația în care nu știau dacă își mai pot vizita sau nu rudele, reușind să afle doar sunând la închisori.

În cele din urmă, pe 8 martie, autoritățile au decis să interzică complet vizitele și să suspende toate activitățile educaționale din toate penitenciarele, promițând în același timp acces mai des la apeluri telefonice și apeluri video pentru a reduce izolarea deținuților în aceste momente dificile. Cu toate acestea, nu toate închisorile au respectat această promisiune, ceea ce a stârnit protestele și revoltele.

Propuneri de măsuri pentru reducerea tensiunilor din închisori

Zilele trecute Antigone, împreună cu Anpi, Arci, Cgil și Gruppo Abele, a propus o serie de măsuri care ar putea fi luate pentru a reduce numărul de deținuți, a permite mai mult contact cu lumea exterioară, a preveni răspândirea virusului și a sprijini personalul din închisori.

Măsurile de reducere a numărului de prizonieri includ extinderea probațiunii și a arestului la domiciliu pentru deținuții cu probleme de sănătate, arestul peste noapte la domiciliu pentru persoanele care pot circula liber în timpul zilei, astfel încât să nu mai trebuiască să se întoarcă seara la închisoare și extinderea posibilității arestului la domiciliu pentru cei cu pedepse de până la treizeci și șase luni. Aceste măsuri le-ar permite autorităților să reducă drastic numărul de persoane deținute și ar contribui la protejarea sănătății acestora, precum și a angajaților din penitenciare.

Un mic pas înainte, cu impact probabil insuficient

Pe 16 martie Guvernul a emis o lege pentru soluționarea acestei situații de urgență din închisori, modificând reglementările cu privire la arestul la domiciliu. Potrivit celor care au propus-o, aceasta va face ca în următoarele săptămâni să fie eliberate 2-3.000 de persoane, cu condiția ca reglementările să fie interpretate extensiv de organele abilitate cu aplicarea lor. Este însă evident că această măsură nu este suficientă. Trebuie eliberate mai multe mii de locuri din închisori, astfel încât să existe celule individuale disponibile pentru deținuții care iau virusul. De asemenea, trebuie trimiși acasă, urgent, deținuții care sunt deosebit de vulnerabili din cauza vârstei lor sau a problemelor de sănătate pe care le au deja și care, dacă ar contracta virusul în detenție, ar ajunge în situații extrem de grave.

Având în vedere gravitatea pericolului creat de coronavirus, măsură este evident insuficientă. Este necesară eliberarea mai multor locuri din închisori și îmbunătățirea calității vieții.