Polonia vrea să adopte legi polițienești care încalcă dreptul la viață privată

Polonia vrea să adopte o nouă lege privind activitatea poliției care nu își atinge scopul declarat, făcând însă legale mai multe măsuri de supraveghere și restricționând dreptul cetățenilor la viață privată și dreptul la căi legale de atac.

Teoretic noua lege are scopul de a implementa hotărârea Tribunalului Constituțional potrivit căreia există prea puțin control asupra operațiunilor desfășurate de organele de aplicare a legii. Noua lege însă nu numai că nu implementează hotărârea Tribunalului; aceasta introduce prevederi care permit supravegherea și mai intensă a cetățenilor.

Hotărârea Tribunalului

Tribunalul Constituțional a declarat în hotărârea sa că reglementările actuale permit ofițerilor care aplică legea să aibă acces, fără a exista suficient control asupra lor, la date din domeniul telecomunicațiilor. În prezent aceștia pot colecta date de facturare de la companiile de telecomunicații indirect, nelimitat și imediat.

Tribunalul a dispus expres introducerea de controale independente pentru partajarea serviciilor de date și distrugerea imediată a materialelor de supraveghere în cazul în care conținutul acestora conține secrete profesionale. Pe lângă aceasta, instanțelor de judecată li s-a cerut și să precizeze cu exactitate datele și tehnicile de supraveghere în legătură cu care se acordă permisiunea de utilizare.

Tribunalul Constituțional a explicat că persoana monitorizată trebuie informată cu privire la activitățile operaționale desfășurate în legătură cu ea imediat ce acestea se încheie, solicitând de asemenea introducerea în legislației a unei limite maxime pentru perioada de timp pentru care se pot dispune măsuri de supraveghere.

Hotărârea trebuie implementată în maxim 18 luni, ceea ce înseamnă că legiuitorul are timp pentru a lua măsurile necesare până în februarie 2016.

Competențele polițiștilor

Cu toate acestea, proiectul de lege din decembrie 2015 care modifică prevederile cu privire la competențele poliției nu va îmbunătăți situația actuală și nu va garanta executarea hotărârii Tribunalului Constituțional. Cele mai grave neajunsuri ale proiectului includ introducerea unui control fictiv asupra operațiunilor și lipsa de protecție acordată confidențialității juridice. Proiectul, în forma sa actuală, reprezintă aproape în întregime o copie a o legii propuse în mandatul anterior al Parlamentului.

Modificările care au fost introduse față de varianta anterioară includ posibilitatea de a urmări GPS-uri fără a mea avea nevoie de autorizație prealabilă, faptul că nu va mai exista obligația de a distruge imediat materiale de supraveghere care conțin informații protejate de secretul profesional (cum ar fi privilegiul jurnalistului sau confidențialitatea dintre avocat și clientul său), precizându-se de asemenea că măsurile de supraveghere pot fi permise pentru perioade lungi care pot ajunge chiar și la 18 luni.

În plus, competențele poliției au fost extinse pentru a acoperi așa-numitele date de pe Internet, care ar fi accesibile prin intermediul rețelelor TIC, fără a exista obligația de a depune cereri pentru a obține autorizații în fiecare caz.

Potrivit Barbarei Grabowska-Moroz, avocat în cadrul Fundației Helsinki pentru Drepturile Omului (FHDO), „Domeniul de aplicare al datelor on-line este suficient de larg pentru a reprezenta o amenințare reală care ar include, de exemplu, domenii ale site-urilor sau chiar și conținutul mesajelor".

Dreptul la viață privată

FHDO consideră că o asemenea situație ar încălca drepturile cetățenilor. În prezent, este necesară obținerea unei aprobări de la un procuror pentru a putea colecta date on-line, iar persoana ale căror drepturi au fost încălcare poate depune plângeri. Potrivit noului proiect de lege e foarte posibil ca oamenii să nu știe – și să nu afle niciodată – că au un computer care este supravegheat în astfel de moduri.

Proiectul de lege introduce un control fictiv în locul unui control independent: forțele de ordine vor fi obligate să trimite instanțelor de judecată doar rapoarte anuale, iar distrugerea datelor nu va fi obligatorie nici măcar atunci când există erori în legătură cu măsurile de supraveghere.

Proiectul de lege nu include nici un fel de obligație de a informa cetățenii că au constituit obiect al unor astfel de măsuri și nu le oferă acestora nici un fel de ocazie de a se plânge împotriva măsurilor luate împotriva lor.

Incompatibilitate

Proiectul de lege nu este compatibil nici cu hotărârea Tribunalului Constituțional, nici cu cea a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Acesta din urmă a anulat Directiva privind păstrarea datelor, subliniind că forțele de poliție trebuie să fie întotdeauna obligate să depună cereri în fața instanțelor de judecată pentru a putea colecta orice fel de date din domeniul telecomunicațiilor.

FHDO a publicat o opinie cu caracter juridic, din perspectiva drepturilor omului, cu privire la proiectul de lege sprijinit de Senat în 2015 sau cu privire la modificările propuse acum. În cadrul acestei opinii sunt subliniate pericolele pe care prevederile propuse le crează cu privire la situația cetățenilor și la dreptul la viața privată al acestora.