În Polonia se discută din nou despre „dreptul de a fi uitat”

Caracteristica Google de a completa automat grupul de cuvinte pe care cineva le caută pe Internet ar putea încălca dreptul la viață privată, la fel ca și sugestiile de pagini care nu ar fi apărut în mod direct la căutare.

Motoarele de căutare de pe Internet ne oferă uneori texte și informații pe care nu le-am solicitat direct. La fel se poate întâmpla și atunci când începem să căutăm ceva, iar Google ne oferă opțiuni de grupuri de cuvinte prin caracteristica sa de a completa automat subiectul căutării.

Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului (FHDO) a primit recent o plângere cu privire la dreptul la viață privată în mediul virtual și la Google. Cel care a depus plângerea a spus că atunci când numele său este introdus în Google, completările automate oferite de acesta, precum și paginile sugerate, deși nu reprezintă rezultate directe ale căutării, relevă informații sensibile, cu caracter personal, despre el.

Comentariu lipsit de sensibilitate

Jan Novak* este un funcționar public bine cunoscut pe plan local din cauza slujbei sale. în urmă cu câțiva ani, un ziar popular a publicat un articol on-line cu privire la un anumit caz de la locul de muncă al acestuia. Sub articolul respectiv un cititor a scris un comentariu care a dezvăluit informații personale detaliate și sensibile despre Novak.

Comentariul nu avea nici un fel de legătură cu conținutul articolului și nici cu viața profesională a bărbatului. Un link către comentariul respectiv a devenit repede unul dintre cele mai populare rezultate obținute atunci când pe Google era căutat numele lui Novak. Mai mult decât atât, dacă se folosesc opțiunile Google de „completare automată” sau „rezultate similare”, sunt sugerate informații cu caracter personal conținute în comentariu.

Cu toate că acest comentariu a fost șters de pe website, opțiunea de „completare automată” a Google continuă să sugereze, alături de nume, informațiile respective.

După ce avocatul lui Jan Novak, care lucrează pentru FHDO și oferă asistență juridică pro bono, a contactat ziarul, acesta a fost de acord să șteargă comentariul cu pricina, așa că link-ul către acesta nu mai apare ca rezultat al căutării.

Însă, deși informațiile respective au fost șterse de pe website-ul sursă, Google continua să îl găsească și să îl afișeze atunci când numele Jan Novak era căutat pe Internet.

Nu a mai fost necesară inițierea altor acțiuni în instanță pentru că după ce avocatul lui Novak a contactat biroul Google din Polonia, compania a răspuns rapid cererii lui Novak, ștergând tot conținutul relevant generat de algoritmul browser-ului.

Nu e prima dată când Google se află în lumina reflectoarelor

Aceasta nu este prima dată când se discută despre cum Google ar putea încălca dreptul la viață privată al cetățenilor. Într-un alt caz bine-cunoscut în care a fost implicată compania, Curtea Europeană de Justiție a decis că protecția vieții private și a datelor cu caracter personal ale oamenilor ar putea, în anumite circumstanțe, să justifice un ordin de a șterge unele site-uri din rândul rezultatelor căutării. Această hotărâre a confirmat existența așa-numitului „drept de a fi uitat".

Cazul FHDO arată însă că există și alte tipuri de conținut generate de algoritmul browser-ului, precum cele sugerate prin „completare automată”, care ar putea de asemenea încălca dreptul la viață privată.

*Numele a fost schimbat pentru a proteja persoana în cauză.