Spania: oameni trimiși în judecată pentru că laudă terorismul prin mesaje publicate pe Twitter

Autoritățile spaniole au început urmărirea penală a infracțiunii de „apărare a terorismului" pe rețelele de socializare. Mai jos puteți citi mai multe detalii despre cele mai notabile cazuri de acest tip.

În Spania au existat recent mai multe cazuri în care a fost inițiată urmărirea penală a mai multor persoane care s-au folosit de Twitter și Facebook pentru a lăuda actele teroriste sau pentru a insulta victime ale acestora.

Potrivit articolului 578 din Codul Penal din Spania, acestea sunt mesaje cu caracter social care pot fi considerate a fi „preaslăvire sau justificare a terorismului” sau care pot „insulta sau umili victimele terorismului”. Acest articol descrie două dintre cazurile de acest tip care au fost discutate cel mai mult în presă.

Cazul lui Guillermo Zapata

Guillermo Zapata este membru al Consiliului local al orașului Madrid, unde a fost acceptat după alegerile locale din mai 2015. Acesta face parte dintr-o nouă platformă politică locală numită „Ahora Madrid” (Madrid Acum).

La scurt timp după ce și-a ocupat funcția, împotriva acestuia a fost inițiat un proces pentru o serie de mesaje publicate pe Twitter în 2011, care au constituit, în opinia procurorilor, acte de umilire a victimelor terorismului.

Umor negru

Mesajele constituiau o formă de umor negru; în acestea se glumea cu privire la o persoană care și-a pierdut picioarele într-un atac terorist. În cadrul mesajelor se foloseau ghilimele și, potrivit, lui Zapata, acestea făceau parte dintr-o conversație cu privire la libertatea de expresie și umorul negru, fiind exemple de glume de prost gust.

Inițial judecătorul a clasat cazul din următoarele motive:

a). Victima la care se făcea referire în glume a declarat în fața instanței că nu se simțea umilită de acestea și

b). în timp ce glumele ar putea fi considerate de condamnat din punct de vedere moral, umorul negru este protejat în temeiul libertății de expresie.

Caz clasat și apoi redeschis

Parchetul a contestat decizia iar Camera Penală a Înaltei Curți Naționale a decis că acest caz ar trebui să rămână deschis, că Zapata ar trebui să depună mărturie și că ar trebui să se dovedească nu doar că victima în cauză nu s-a simțit umilită de glume, ci că întreaga comunitate a victimelor actelor teroriste nu a avut astfel de sentimente.

După interogatoriu, judecătorul de instrucție a clasat din nou cazul susținând că acuzatul nu intenționase să umilească victimele actelor de terorism.

Cu toate acestea Înalta Curte Națională a dispus din nou redeschiderea cazului, pentru ca procesul să aibă în cele din urmă loc, explicând că decizia în cauză ar fi trebuit luată de o instanță penală, nu de un judecător de instrucție, instanța fiind sigura care poate determina dacă astfel de glume sunt sau nu protejate în temeiul libertății de expresie.

Cazul lui César Căpșună

César Montana, cunoscut și ca César Căpșună, este scriitor, compozitor și solist în trupa de rap și rock Def con Dos, cunoscută pentru sarcasm și umor negru.

Acesta a fost una dintre persoanele arestate în mai 2015, într-o operațiune a polițiștilor îndreptată împotriva utilizatorilor de Facebook și Twitter, care, potrivit autorităților, s-au făcut vinovate de preaslăvirea terorismului, de umilirea victimelor actelor de terorism sau de insultarea monarhiei.

Mai exact, acesta a fost judecat pentru o serie de mesaje publicate în 2013 și 2014, în care acesta s-a folosit de sarcasm pentru a insulta și a dori moartea mai multor oficiali spanioli, precum regele Spaniei, făcându-se de asemenea glume și pe seama victimelor actelor teroriste.

Cunoscut pentru sarcasm său

Judecătorul de instrucție a decis să pună capăt urmării penale a acestuia, considerând că, în timp ce mesajele erau lipsite de tact, acestea constituiau o formă de critică socială. Dat fiind faptul că autorul acestora era cunsocut pentru sarcasmul și ironia sa, judecătorul a considerat că mesajele ar trebui să fie protejate în temeiul libertății de expresie.

Judecătorul din cauză a adăugat și că intenția lui Căpșună nu era de a preaslăvi organizațiile teroriste sau pe membrii acestora, ci de a sublinia faptul că nu este de acord cu opiniile politice ale persoanelor la care făcea referire.

Camera Penală a Înaltei Curți Naționale a dispus însă continuarea procedurilor, susținând că multe dintre mesaje ar fi putut fi percepute că apărând actele teroriste și că ar trebui inițiată faza de judecată pentru ca o instanță penală să se poată pronunța cu privire la faptul dacă mesajele de pe Twitter au constituit sau nu o infracțiune.

Legislație controversată în domeniul combaterii terorismului

Va trebui să mai așteptăm pentru a afla hotărârile finale ale instanțelor de judecată din aceste cauze. Trebuie însă să ne reamintim că, după vizita sa în Spania din 2008, Raportorul Special al Națiunilor Unite privind terorismul și drepturile omului a cerut Spaniei să-și revizuiască definiția infracțiunii de justificare a terorismului.

Prin această revizuire ar trebui să fie create limite care să asigure că prevederile relevante „vor putea fi aplicate numai cu privire la acele acte care au scopul de a incita la comiterea infracțiunii de terorism, fiind necesar să existe un risc real ca o astfel de infracțiune să fie comisă”, fără ca ele să poată fi aplicate pur și simplu pentru exprimarea unor opinii.

Acesta a adăugat că prevederile cu caracter penal „nu ar trebui să fie utilizate ca mijloc de limitare a libertății de exprimare". Raportorul Special și-a menținut această poziție în cadrul unui interviu acordat recent către Rights International Spania.