Dezbatere legată de Citizenfour, documentarul despre Edward Snowden: cum să îi controlăm pe cei care ne controlează?

După ce Edward Snowden a făcut publice documente confidențiale păstrate de Agenția Națională de Securitate din SUA, dezvăluind faptul că erau colectate și monitorizate date cu privire la milioane de oameni, a început o dezbatere privind whistleblower-ii

Nu am găsit încă soluția perfectă cu privire la monitorizarea eficientă a activității guvernelor și agențiilor lor sau cu privire la prevenirea utilizării abuzive a datelor cu caracter personal colectate de către autorități.

Acesta este motivul pentru care am organizat în Croația un eveniment în cadrul căruia am vizionat documentarul „Citizenfour” regizat de Laura Poitras. Evenimentul a avut loc la CinemEuropa din Zagreb și a fost organizat de Centrul de Studii în domeniul Păcii, Institutul Multimedia MaMa și RESTART Label.

Cu ocazia aceasta a fost de asemenea organizată și o dezbatere, unde fost aduși împreună activiști, hackeri, jurnaliști și membri ai mediului academic și ai altor instituții.

Iată unele dintre observațiile făcute în cadurl evenimentului:

„După 11 septembrie a avut loc o schimbare de doctrină. În numele luptei împotriva terorismului, totul este monitorizat", a declarat profesorul Vlatko Cvrtila, un expert pe probleme de geopolitică.

„Suntem de acord să fim monitorizați și întrebarea este cum vom schimba gradul de conștientizare cu privire la acest fapt”, a declarat Gordan Bosanac de la la Centrul pentru Studii în domeniul Păcii. „Tragedii precum cele din Marea Mediterană vor fi mai frecvente. Poate că dezbaterile cu privire la spionaj și colectarea de date pot contribui la prevenirea unor astfel de tragedii, dacă instituțiile relevante ar afla acest gen de informații la timp”.

Una dintre soluții ar fi crearea unui cadru legal care să îi protejeze pe cei care dezvăluie informații, așa-numiții whistleblower și care i-ar încuraja pe oameni să dezvăluie informații pe care Guvernul le consideră a fi prea controversate.

„Bosnia și Herțegovina are o lege bună cu privire la whistleblowers, în cadrul căruia sunt percepute amenzi ca mecanism de protecție. Croația nu are acest cadru legal. O sugestie a fost făcută de către Partidul Laburist și de către Casa pentru Drepturile Omului Zagreb", a declarat jurnalistul Helena Puljiz. „O posibilă soluție la această problemă majoră ar putea fi găsită în cadrul grupurilor precum Anonymous și alte grupuri de persoane care protejează drepturile omului".