CEDO condamnă Slovenia în legătură cu cetățenii „ștersi”

Vă mai amintiți de „Terminalul”, filmul în care Tom Hanks juca rolul unui cetățean al unei țări care a încetat să mai existe în timpul zborului său, ceea ce l-a făcut să rămână blocat în aeroport? O astfel de poveste chiar s-a întâmplat în Slovenia, i

Înainte ca Slovenia să-și recăpete independența la 25 iunie 1991, Mustafa Kuric și alte șapte persoane aveau cetățenia Republicii Socialiste Federale Iugoslavia(RSFI) și a unuia dintre statele acesteia (nefiind vorba despre Slovenia). În calitate de cetățeni ai RSFI, acețtia și-au exercitat dreptul legal de rezidență în Slovenia. Cu toate acestea, ei nu au aplicat pentru cetățenie înainte de termenul limită desemnat, și anume 25 decembrie 1991. Din acest motiv, la 26 februarie 1992 numele lor au fost șterse din registrul de rezidenți.

În plângerea lor, ei au subliniat faptul că ștergerea numelor lor a avut consecințe grave pentru ei. Le-au fost luate documentele, unii au fost evacuați din apartamentele lor, nu au putut lucra sau călători, le-au fost luate anumite bunuri și au petrecut mulți ani în condiții care le-au amenințat sănătatea.

În 1992, numărul cetățenilor fără drept de ședere din Slovenia a depășit 25.000. Unii dintre cei „șterși”au părăsit Slovenia pe cont propriu, unii au fost deportați, iar alții și-au dobândit dreptul de rezidență pe baza unei decizii a Curții Constituționale din 1999 și a modificărilor legislative din 2010.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în complet de șapte judecători, a hotărât la 13 iulie 2010 că autoritățile slovene au încălcat dreptul la viață privată și de familie a cetățenilor „șterși” (articolul 8) , și nu a reușit să prevadă o procedură care șă permită revendicarea drepturilor lor (articolul 13). Cazul a fost înaintat la Marii Cameră a Curții, care pe 26 iulie a confirmat în unanimitate verdictul primului complet, hotărând de asemenea că a existat o discriminare a persoanelor apatride. Judecătorii au subliniat că reclamanții au fost lipsiți de statut juridic care le-ar fi garantat accesul la numeroase drepturi - asigurări de sănătate, pensie, beneficii sociale și dreptul de a-și reînnoi documentele (precum cărți de identitate sau permise de conducere). Mai mult decât atât, ei nu au mai avut posibilitatea de a se angaja u respectarea prevederilor legale. Curtea a subliniat că acordarea dreptului de ședere cetățenilor RSFI a fost o măsură pe care Slovenia ar fi trebuit să o ia pentru a evita „ștergerea” și faptul că nu a luat-o a constituit o încălcarea a articolului 8 din Convenție. În ciuda schimbărilor legislative din 2010, autoritățile slovene nu au reușit să repare într-un mod rapid și eficient consecințele cauzate de ștergerea datelor anumitor persoane din registrul de rezidenți. Reclamanții au primit o compensație de 20.000 de euro fiecare. Curtea nu a hotărât încă în ceea ce privește problema daunelor, permițând părților să stajungă singure la un acord până la 24 iunie 2013. Judecătorii au decis să transpună această decizie într-o decizie pilot, ceea ce înseamnă că autorităților slovene au un an pentru a veni cu un plan de acțiune pentru a repara prejudiciul cauzat cetățenilor „șterși”.

Procedura deciziei pilot este aplicată în cazurile în care există probleme structurale, care stau la baza mai multor plângeri. În cazul în care Curtea primește mai multe plângeri cu obiect identic, se poate alege una sau unele dintre ele pentru soluționare cu prioritate, urmând procedura pilot . În aceste cazuri Curtea nu trebuie doar să emită o hotărâre, fiind necesară de asemenea și identificarea problemei sistematice care generează plângerile, pe această identificare fiind bazată furnizarea de instrucțiuni către guvern.

Cum guvernul sloven nu a reușit să prezinte un plan de acțiune până la termenul stabilit, Curtea a acordat reclamanților daune variind de la 29.000 la 72.000 euro. Judecătorii au aprobat, de asemenea, procedura de daune propusă ad-hoc de către guvern, conform căreia persoanele „șterse” pot primi, drept despăgubire, o sumă de bani lunar. Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a fost desemnat ca supraveghetor al executării sentinței și a plății daunelor. Aceasta este o poveste demnă de transpus într-un film, fiind foarte posibil ca ea să se repete în cotnextul crizei din Crimeea.

Trebuie să acceptați cookie-urile de la părți terțe pentru a vedea acest material.