Tech & Rights

Un profesor catolic și-a pierdut locul de muncă din cauza opiniei sale cu privire la celibat

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a confirmat o decizie împotriva unei persoane care dorea să-și recâștige postul de profesor de religie, pe care îl pierduse datorită opiniilor despre familie și sexualitea care erau contrare poziției Bisericii.

by Polish Helsinki Foundation for Human Rights

Jose Antonio Fernandez Martinez, care a devenit preot în anul 1961, a solicitat de la Vatican, în 1984, o dispensă de la celibat. În ciuda faptului că nu a primit nici un răspuns, el s-a căsătorit civil un an mai târziu, iar în 1991 s-a angajat ca profesor de religie catolică într-o școală publică din orașul Murcia. Contractul său a fost reînnoit în fiecare an. În noiembrie 2006, a fost publicat în La Verdad un articol în care se descriau unii membri ai mișcării anti-celibat, printre care și Fernandez Martinez. Mișcarea se opune poziției adoptată de Biserică față de avort, divorț și sexualitate. Articolul a inclus și o fotografie cu familia reclamantului.

În 1997, Vaticanul a emis o dispensă în ceea ce privește celibatul, interzicându-i lui Fernandez Martinez să mai predea religie. Episcopul local a solicitat Ministerului Educației să nu mai reînoiască, din cauza „scandalului” în care acesta fusese implicat, contractul de muncă al reclamantului, cerere care a fost aprobată. Profesorul a atacat această decizie la o instanță specială pentru probleme din domeniul muncii, cerând să i se înapoieze locul de muncă; instanța a considerat că refuzul reînoirii contractului de muncă avea drept motiv participarea profesorului la mișcarea anti-celibat, fapt pentru care a specificat că este vorba despre un caz de discriminare. Instanța a dispus reînoirea contractului de muncă. Ministerul însă a atacat cu succes această decizie. Instanța de apel a considerat că episcopul este cel care are dreptul să aprobe angajarea cateheților, iar în acest caz el a decis să nu acorde aprobarea, acesta fiind motivul pentru care contractul profesorului nu a fost reînnoit; de aceea, instanța a considerat ca nu a avut loc o „concediere”.

Dl. Martinez a depus apoi o plângere la Curtea Constituțională. Datorită principiului de neutralitate a statului fașă de religie, Curtea nu a discutat relația dintre reclamant și episcop. Cu toate acestea, ea a constatat că decizia de a nu reînnoi contractul a fost justificată. Fernandez Martinez însuși s-a pus in lumina reflectoarelor atunci când a ales să apară într-un articol. Prin aceasta, el a ținut să sublinieze nu numai faptul că este un preot cu o soție și cinci copii, dar și că este membru al unei mișcări anti-clerice. Curtea a considerat că persoanele care predua religie trebuie să aibă un sistem de valori similar cu doctrina pe care o predau.

Dl. Martinez a depus apoi o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, susținând că, prin refuzul de a i se reînnoi contractul, îi fuseseră încălcate drepturile protejate de articolul 8 din Convenția privind Drepturile Omului. Cazul a fost înaintat către Marea Cameră (Cauza nr. 56030/07) și o hotărâre a fost emisă la 12 iunie 2014. Curtea a considerat că articolul 8 este relevant pentru acest caz deoarece alegerile din viața privată a reclamantului au avut un impact extraordinar asupra vieții sale profesionale. Examinând baza legală a demiterii preotului, Curtea a luat seamă de obligativitatea Convenției atât pentru Spania, cât și pentru Vatican, hotărând în cele din urmă că nu a avut loc nici o încălcare a drepturilor reclamantului.

Conform Curții, reclamantul ar fi trebuit să se poată aștepta oricând ca al său contract să nu fie reînnoit, fiind conștient de prevederile dreptului canonic care prescriau o datorie de a respecta „un mod creștin de viață”. Amestecul în viața privată a domnului Martinez a avut drept scop protejarea drepturilor Bisericii Catolice, inclusiv a autonomiei acesteia în legătură cu alegerea cateheților. Un grup religios trebuie să aibă posibilitatea să-și aleagă cateheții care să-l reprezinte. Rolul statului în această poveste este de a proteja bisericile înființate în mod legal, și nu de a se implica în certurile dintre acestea și disidenții lor. Datorită autonomiei sale, o biserică poate cere loialitate de la persoanele care îi răspândesc învățăturile, motiv pentru care Curtea a constatat că nici o încălcare a articolului 8 nu a avut loc. În același timp, acesta a fost un caz în care judecătorii au fost extrem de divizați – sentința trecând la o diferența de un vot, cu nouă voturi pentru și opt împotrivă.

Au fost astfel emise trei opinii divergente separate, toate constatând că a existat un amestec în viața privată a reclamantului, care a rezultat în pierderea locului său de muncă, ceea ce a fost în contradicție cu prevederile Convenției. Potrivit judecătorilor, articolul mass-media nu a avut nici un impact relevant pentru acest caz, episcopul fiind conștient de opiniile reclamantului cu mult înaintea publicării acestuia.