Jose Antonio Fernandez Martinez, care a devenit preot în anul 1961, a solicitat de la Vatican, în 1984, o dispensă de la celibat. În ciuda faptului că nu a primit nici un răspuns, el s-a căsătorit civil un an mai târziu, iar în 1991 s-a angajat ca profesor de religie catolică într-o școală publică din orașul Murcia. Contractul său a fost reînnoit în fiecare an. În noiembrie 2006, a fost publicat în La Verdad un articol în care se descriau unii membri ai mișcării anti-celibat, printre care și Fernandez Martinez. Mișcarea se opune poziției adoptată de Biserică față de avort, divorț și sexualitate. Articolul a inclus și o fotografie cu familia reclamantului.
În 1997, Vaticanul a emis o dispensă în ceea ce privește celibatul, interzicându-i lui Fernandez Martinez să mai predea religie. Episcopul local a solicitat Ministerului Educației să nu mai reînoiască, din cauza „scandalului” în care acesta fusese implicat, contractul de muncă al reclamantului, cerere care a fost aprobată. Profesorul a atacat această decizie la o instanță specială pentru probleme din domeniul muncii, cerând să i se înapoieze locul de muncă; instanța a considerat că refuzul reînoirii contractului de muncă avea drept motiv participarea profesorului la mișcarea anti-celibat, fapt pentru care a specificat că este vorba despre un caz de discriminare. Instanța a dispus reînoirea contractului de muncă. Ministerul însă a atacat cu succes această decizie. Instanța de apel a considerat că episcopul este cel care are dreptul să aprobe angajarea cateheților, iar în acest caz el a decis să nu acorde aprobarea, acesta fiind motivul pentru care contractul profesorului nu a fost reînnoit; de aceea, instanța a considerat ca nu a avut loc o „concediere”.
Dl. Martinez a depus apoi o plângere la Curtea Constituțională. Datorită principiului de neutralitate a statului fașă de religie, Curtea nu a discutat relația dintre reclamant și episcop. Cu toate acestea, ea a constatat că decizia de a nu reînnoi contractul a fost justificată. Fernandez Martinez însuși s-a pus in lumina reflectoarelor atunci când a ales să apară într-un articol. Prin aceasta, el a ținut să sublinieze nu numai faptul că este un preot cu o soție și cinci copii, dar și că este membru al unei mișcări anti-clerice. Curtea a considerat că persoanele care predua religie trebuie să aibă un sistem de valori similar cu doctrina pe care o predau.
Dl. Martinez a depus apoi o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, susținând că, prin refuzul de a i se reînnoi contractul, îi fuseseră încălcate drepturile protejate de articolul 8 din Convenția privind Drepturile Omului. Cazul a fost înaintat către Marea Cameră (Cauza nr. 56030/07) și o hotărâre a fost emisă la 12 iunie 2014. Curtea a considerat că articolul 8 este relevant pentru acest caz deoarece alegerile din viața privată a reclamantului au avut un impact extraordinar asupra vieții sale profesionale. Examinând baza legală a demiterii preotului, Curtea a luat seamă de obligativitatea Convenției atât pentru Spania, cât și pentru Vatican, hotărând în cele din urmă că nu a avut loc nici o încălcare a drepturilor reclamantului.
Conform Curții, reclamantul ar fi trebuit să se poată aștepta oricând ca al său contract să nu fie reînnoit, fiind conștient de prevederile dreptului canonic care prescriau o datorie de a respecta „un mod creștin de viață”. Amestecul în viața privată a domnului Martinez a avut drept scop protejarea drepturilor Bisericii Catolice, inclusiv a autonomiei acesteia în legătură cu alegerea cateheților. Un grup religios trebuie să aibă posibilitatea să-și aleagă cateheții care să-l reprezinte. Rolul statului în această poveste este de a proteja bisericile înființate în mod legal, și nu de a se implica în certurile dintre acestea și disidenții lor. Datorită autonomiei sale, o biserică poate cere loialitate de la persoanele care îi răspândesc învățăturile, motiv pentru care Curtea a constatat că nici o încălcare a articolului 8 nu a avut loc. În același timp, acesta a fost un caz în care judecătorii au fost extrem de divizați – sentința trecând la o diferența de un vot, cu nouă voturi pentru și opt împotrivă.
Au fost astfel emise trei opinii divergente separate, toate constatând că a existat un amestec în viața privată a reclamantului, care a rezultat în pierderea locului său de muncă, ceea ce a fost în contradicție cu prevederile Convenției. Potrivit judecătorilor, articolul mass-media nu a avut nici un impact relevant pentru acest caz, episcopul fiind conștient de opiniile reclamantului cu mult înaintea publicării acestuia.