Tech & Rights

CEDO a oprit demolarea singurei case a unei familii din Bulgaria

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că ordinul de a demola singura casa a unei familii a constituit o încălcare a dreptului la viața de familie.

by Bulgarian Helsinki Committee

Curtea de la Strasbourg a condamnat Bulgaria din nou pentru modul în care ia decizii cu privire la demolarea imobilelor construite ilegal, chiar și atunci când acestea sunt singurele case ale unor oameni.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat din nou statul bulgar pentru încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului atunci când a demolat singura casă a unei familii fără a le oferi membrilor acesteia adăpost alternativ.

În hotărârea sa de la 21 aprilie, din cazul Ivanova și Cherkezov c. Bulgariei, CEDO a decis că decizia de a demola singura casă a unei familii constituie o încălcare a articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la viața privată și viața de familie.

În hotărârea sa, Curtea de la Strasbourg a remarcat că instanțele bulgare nu iau în considerare de obicei argumentele privind proporționalitatea acestor măsuri atunci când se analizează situația personală a celor afectați, considerând că aceasta nu este relevantă pentru legalitatea ordinului de demolare.

Acest lucru înseamnă că, practic, legislației bulgară nu-i pasă dacă executarea unui ordin ar lăsa proprietarul pe străzi.

Mavruda Ivanova și Ivan Cherkezov, doi cetățeni bulgari, au deschis cazul împotriva statului la data de 15 septembrie 2015. În 2005, reclamanții s-au mutat în satul Sinmorets, unde Ivanova a moștenit de la părinții ei 77% dintr-un teren de 625 de metri pătrați.

Ivanova a decis să repare casa dărăpănată de pe teren, fără a obține însă pentru aceasta autorizație de construcție. De atunci cei doi au locuit în casa cu un etaj.

Poliția bulgară înconjoară o casă cu romi care stau pe acoperiș pentru a protesta împotriva demolării clădirii dintr-o suburbie a romilor din orașul Stara Zagora, din 2014. (Imagine: Stoyan Nenov, Reuters)


În anul 2009, ceilalți moștenitori ai părinților ei au obținut o declarație judiciară care le confirma dreptul asupra cotei părți din parcelă și asupra unei cote din casa construită pe ea. Ca urmare a cererii lor, funcționarii municipali au inspectat casa în 2011 și au constatat că aceasta a fost construită ilegal.

Direcția Națională de Control a Clădirilor a deschis ulterior procedura pentru demolarea casei. Atât Curtea Administrativă, cât și Curtea Administrativă Supremă a respins recursurile înaintate de Ivanova.

Nici una dintre instanțe nu a luat în considerare sănătatea ocupanților și faptul că respective casă era singura lor locuință.

Dat fiind faptul că Ivanova a refuzat să se conformeze ordinului de demolare, autoritățile au depus o cerere de ofertă unor companii private care se ocupă de demolări. CEDO a subliniat că atunci când se pun în balanță drepturile celor care urmează să-și piardă locuința, ca urmare a unui ordin de demolare și interesul public care solicită implementarea efectivă a cerințelor legale legate de realizarea de construcții nu poate face ca drepturile să nu fie luate niciodată în considerare, nefiind permisă nici un fel de excepție în acest sens. Ce ar trebui să se facă este ca fiecare caz de acest gen să fie examinat separat.

Aceasta nu este prima oară când CEDO condamnă Bulgaria pentru astfel de cazuri. În 2012, în cazul Yordanova și alții c. Bulgariei, CEDO a decis că Bulgaria trebuie să își modifice legislația, deoarece aceasta permite evacuări în orive condiții, ceea ce are drept consecință lăsarea pe stradă a unor persoane vulnerabile.

O femeie romă din Bulgaria și un copil se uită cum un excavator demolează o casă dintr-un sat de romi din Bulgaria în 2012. (Imagine: Stoyan Nenov, Reuters)


Patru ani mai târziu țara nu și-a îndeplinit încă această obligație, iar drepturile cetățenilor bulgari continuă să fie încălcate. Alte astfel de cazuri includ evacuările forțate ale romilor din mai multe municipalități din Bulgaria, efectuate de autorități în 2015 cu scopul de a obține suport politic pentru alegerile locale care au avut loc în acea perioadă.