CEDO condamnă Bulgaria pentru violența motivată religios

Potrivite CEDO, Bulgaria a încălcat libertatea de a-și manifesta religia și nu a reușit să ancheteze în mod corespunzător un conflict dintre susținătorii unui partid de extremă-dreapta și niște credincioși musulmani de la o moschee din Sofia.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis în cazul Karaahmed c. Bulgariei o hotărâre potrivit căreia faptul că autoritățile nu au reușit să prevină un atac din 2011 al unui partid bulgar de extremă-dreapta asupra unei moschei din Sofia a constituit o încălcare a articolului 9 (libertatea de gândire, de conștiință și de religie).

Curtea a considerat că statul este răspunzător pentru că nu a reușit să îl protejeze pe Veli Karaahmed, reclamantul din caz și nici pe alți credincioși, de pietrile și țevile de metal aruncate de protestari. Curtea a criticat și faptul că autoritățile au efectuat o anchetă incompletă și inadecvată.

Atacul

În 2006 Ataka, un partid naționalist din Bulgaria, a început o campanie împotriva a ceea ce numea „urletele” care se auzeau din difuzoarele moscheei Bashi Banya din Sofia. În mai 2011, susținătorii partidului au montat difuzoare pe o mașină și au încercuit de mai multe ori moscheea, difuzând prin boxe înregistrări cu clopte bisericești și cântece creștine, într-o vineri, la ore la care aveau loc rugăciunile de vineri ale comunității de musulmani.

În timpul rugăciunii din vinerea care a urmat Ataka a organizat un protest lângă moschee, protestul fiind aprobat de către primar. Aproape 150 de membri și simpatizanți ai Ataka, inclusiv Volen Siderov, liderul partidului și alți oficiali de rang înalt, s-au adunat în fața moscheii, foarte aproape de credincioșii din comunitatea musulmană.

Fluturând steaguri și bannere cu sloganuri naționaliste, protestatarii au strigat insulte rasiste precum „teroriști nenorociți”, „gunoaielor” și „turci mizerabili”. Unul dintre participanți a tăiat cu un briceag, în fața credincioșilor din comunitatea musulmană, un fez (chipiu turcesc), spunând: „Mă auziți? Vă vom arăta acum ce se va întâmpla cu fiecare dintre voi!"

Poliția a permis protestului să continue chiar și după ce protestatarii au început să arunce în credincioși cu pietre, cu lancele din lemn de la steaguri și cu țevi de metal, dând de asemenea foc și unor covorașe turcești folosite pentru rugăciune. Polițistii au intervenit numai după ce conflictul a escaladat. În cadrul incidentului au fost răniți cinci musulmani, cinci polițiști și un membru al Ataka. Despre incident s-a relatat pe larg în presă, fiind difuzate și numeroase imagini filmate în ziua respectivă.

Accesul la justiție în Bulgaria

Au fost inițiate mai mult anchete cu privire la huliganism și la violențele și alte leziuni care au rezultat în urma atacului. A fost deschisă și o anchetă cu privire la instigarea la ură pe criterii religioase, însă numai după un apel introdus de către reclamantul din cazul de la CEDO, al cărui avocat a fost Margarita Ilieva, director al Programului de Asistență Juridică al Comitetului Helsinki din Bulgaria. Parchetul din Sofia a refuzat cererea introdusă de domnul Karaahmed prin care acesta solicita să i se permită să ia parte la această anchetă în calitate de parte vătămată; motviul invocat pentru acest refuz a fost că ancheta este realizată cu privire la o infracțiune ce ține de „comportament”, adică o infracțiune care nu cauzează anumite prejudicii, ceea ce înseamnă că nu pot exista victime.

Reclamantul a depus apel și în legătură cu această decizie, însă acesta nu a avut succes și ulterior a fost primit un refuz definitiv în legătură cu solicitarea de a participa la proceduri, de a avea acces la dosare sau de a se bucura de drepturile pe care reclamantul le-ar fi avut în calitate de parte vătămată. În ianuarie 2013 ancheta era încă în desfășurare, fără ca nici o persoană să fi fost dusă în fața judecătorilor.

Hotărârea CEDO

Reclamantul, împreună cu ceilalți credincioși din comunitatea musulmană, a fost victima unei încălcări a libertății sale de a-și manifesta religia, încălcarea constituind rezultatul faptelor membrilor și simpatizanților Ataka, fapte pe care autoritățile nu le-au prevenit. Nu a existat nici o punere în balanță în mod corespunzător a drepturilor protestarilor și drepturile reclamantului și a celorlalți credincioși.

Potrivit Curții, având în vedere opiniile membrilor și simpatizanților Ataka în legătură cu islamul și musulmanii, autoritățile de la nivel național ar fi trebuit să știe care era natura unor proteste organizate lângă o moschee în timpul rugăciunilor de vineri. Cu toate acestea, măsuri concrete pentru a gestiona situația au fost luate doar după începerea protestului.

A presupune că protestul avea de a face doar cu volumul ridicat al difuzoarelor care transmiteau rugăciunea de vineri a constituit o subestimare a naturii protestului în cauză. Protestatarii, îmbrăcați în mare parte în negru, afișau lozinci în care își exprimau clar opiniile cu privire la etnicii turci și la musulmanii care trăiesc în Bulgaria. Inițiativele Ataka nu aveau ca scop exprimarea unei nemulțumiri față de zgomote ale difuzoarelor și nici măcar exprimarea unei opoziții generale față de islam; scopul era acela de a-i împiedica pe credincioși să se manifeste și de a perpetua acte de violență.

Autoritățiilor au continuat să nu se poarte corespunzător și după ce atacul a luat sfârșit. Ancheta cu privire la instigarea la ură pe criterii religioase, inițiată pe 25 mai 2011, nu a ajuns la final nici acum, deși au trecut mai bine de patru ani de la incident. Este de asemenea de neînțeles și faptul că nu s-a făcut nici un fel de progres în identificarea și pedepsirea celor care au aruncat cu obiecte și au dat foc la covorașe turcești de rugăciune, chiar dacă fețele acestor persoane se văd foarte clar pe numeroasele înregistrări video care există cu privire la respectivul incident.

În ultimul rând, cu excepția unui membru de frunte al Ataka, nu a fost intervievat nici un alt participant care a avut vreun rol important în organizarea protestului în cauză. Imunitatea parlamentarilor implicați nu împiedică interogarea acestora. De aceea ancheta desfășurată în legătură cu acest incident este una ineficientă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acordat reclamantului 3.000 de euro cu titlu de daune morale.