​#NoiDecidem: Ce e (sau nu) democrația?

Lumea e un haos. Nu putem pune totul în cutiuțe. La fel e și cu democrația. Și e în regulă- ar trebui să ne relaxăm și să ne obișnuim cu tot felul de disonanțe.

Într-o lume mai simplă, ar fi ușor să ne dăm seama ce e fiecare lucru cu care intrăm în contact. Totul ar fi alb sau negru, măr sau pară, un fir de nisip sau un morman de nisip, democrație sau dictatură; și nimic nu ar fi la mijloc. Din păcate însă nu trăim într-o astfel de lume. Avem și lucruri care aduc mult cu o mară. Ne este deseori greu să distingem între ce e un morman și ce e doar o grămăjoară. Și există foarte multe tipuri de regimuri politice, multe diferite între ele. Unele ar putea fi numite democrații, deoarece au o serie de trăsături caracteristice democrației. Însă au și trăsături caracteristice unor regimuri foarte diferite de democrație.

Ai dat probabil peste articole în care se discută pe larg despre dacă anumite regimuri mai sunt sau nu democrații. Și poate te-ai gândit că cei care scriu astfel de articole își propun să caute o soluție care nu există. Lumea e un haos.

Nu putem pune totul în cutiuțe. Ar trebui să ne relaxăm și să ne obișnuim cu tot felul de disonanțe.

Dacă „democrația" ar fi un concept la fel ca cel de „măr" sau de „morman de nisip", ai avea dreptate. Dar nu este. În conversațiile noastre de zi cu zi, cuvântul „democrație” este folosit cu un sens normativ - adică, oamenii îi atașează un anumit sens (în cazul acestuia unul pozitiv) și se așteaptă ca toți ceilalți să adere la acesta.

De exemplu, atunci când nepotul tău în vârstă de nouă ani strigă „Asta nu e democrație!”, îți spune că atunci când ai decis la ce se pot uita el și frații săi la televizor nu ai respectat principiul „câte un vot de căciulă”. Îți spune că fiecărei persoane din încăpere, inclusiv minorilor, ar fi trebuit să li se acorde dreptul da e vota, iar decizia ar fi trebui să fie cea a majorității. Chiar și atunci când majoritatea ar decide pentru Cimitirul Animalelor.

Desigur, nepotul tău ar fi putea să greșească. Decizia democratică nu este, cu siguranță, posibilă în toate situațiile. Cu toate acestea, este singura opțiune acceptabilă din punct de vedere moral atunci când vine vorba de viața publică, când vine vorba de probleme care necesită cooperarea multor adulți care nu sunt de acord unii cu alții. Sau cel puțin așa tindem să credeam noi, cetățenii europeni.

Atunci când oamenii discută despre etichetarea corectă a unui regim, pentru ca acesta să fie în continuare numit democrație, ce își doresc ei de fapt e să obțină o acceptare cu privire la moralitatea regimului cu pricina. Motivul pentru care doresc să facă o distincție clară între democrație și regimurile nedemocratice nu constă în aceea că nu pot face față haosului. E de fapt vorba despre faptul că se crede că, în funcție de plasarea acestuia într-o anumită categorie, se decide și ce urmează. Dacă un regim este democratic și, prin urmare, acceptabil din punct de vedere moral, acesta va fi cel mai probabil sprijinit, pentru a se îmbunătăți. Dacă un regim nu este democratic și, prin urmare, este inacceptabil din punct de vedere moral, e foarte probabil ca împotriva acestuia să înceapă să se lupte. Din punct de vedere empiric poate exista cu siguranță o zonă gri între democrațiile clare și regimurile autocratice. Cu toate acestea suntem forțați să încadrăm totul în doar două categorii. Nu pare să existe nicio cale de mijloc.

Liderii europeni anti-europeni sunt foarte conștienți de acest mod de gândire. Uneori aceștia își etichetează regimurile ca fiind „democrații illiberale". Ce vor ei de fapt să spună prin această etichetare e că regimul lor ar putea fi destul de diferit de ceea ce ne-am obișnuit să fie o democrație, dar că acesta continuă să fie totuși acceptabil din punct de vedere moral. Dar nu este adevărat. Regimurile care nu respectă principiile libertății, drepturilor fundamentale și statului de drept sunt inacceptabile din punct de vedere moral. Prin urmare acestea nu pot fi numite democrații.

Precum probabil ai observat deja, încercăm în acest articol să subliniem cât de important este să facem distincție între ce e și ce nu e democrația. Credem că, în timp ce e adevărat că există o zona gri, avem nevoie de o distincție clară între democrații și regimurile nedemocratice. Nu am ajuns însă să discutăm cu adevărat despre ce este de fapt o democrație. Este oare un regim în care principiul „un vot de căciulă” este, în general, respectat? Sau este mai mult decât atât? Și este acceptabilitatea morală în vreun fel relevantă? De ce or fi democrațiile singurele regimuri acceptabile din punct de vedere moral? Dacă întrebările acestea ți se par interesate, urmărește-ne pe social media și rămâi la curent cu seria de articole din care face parte și acesta.

Ne interesează să știm ce gândești! Lasă-ne comentarii pe Facebook și discută, cu noi și cu alți cititori, despre importanța realizării unor distincții.