​Idei pentru combaterea liderilor populiști autoritari

O nouă carte publicată de Liberties explică de ce un număr tot mai mare de alegători susțin politicieni cu agende autoritare, oferind idei despre cum pot fi aceștia combătuți de progresiști.

Cercetătorii scriu atât de multe cărți despre populism, încât am crede că am găsit deja răspunsul la întrebarea: de ce tot mai mulți alegători aleg să susțină candidați cu agende autoritare? Mai ales atunci când o astfel de susținere pare contra-intuitivă. Avem femei care votează pentru misogini. Avem persoane aflate într-o poziție economică vulnerabilă care votează pentru politicieni corupți care le oferă deduceri importante de taxe bogaților. Mai mult, alegătorii par să renunțe cu entuziasm la garanțiile care îi protejează de abuzurile guvernamentale, cum ar fi libertățile civile și independența sistemului judiciar. De ce aleg ei oare să creadă în „bărbați puternici” care promit să ne ducă înapoi la „vremuri mai bune" când societatea era mai heterosexuală, mai albă și mai patriarhală?

Cea mai mare parte a dezbaterii publice despre populism este dominată de experți în științe politice. Unii pretind că răspunsul e foarte simplu: e totul legat de situația economică! Recesiunea de la nivel global a făcut ca bărbații albi și săraci, cu niveluri mai scăzute de educație, să fie supărați de faptul că locurile lor de muncă sunt amenințate de imigranții cu puține studii și de comerțul liber. Alții susțin că nu economia este de vină, că asta e o prostie, de vină ar fi cultura. Bărbații albi săraci, mai puțin educați, sunt îngrijorați că imigranții, minoritățile etnice, feministele și persoanele LGBTI amenință normele culturale tradiționale și statutul lor în societate. Alții susțin că problema este terorismul, care a fost asociat cu imigranții și grupurile etnice minoritare. Unii experți susțin că totul se rezumă la rasism și sexism. Și amestecate în dezbatere sunt fragmente de dovezi contradictorii despre locul în care devin relevante diferențele create de vârstă, educație, religiozitate și diviziunea rural-urban. Cel puțin toată lumea pare a fi de acord că alegătorii sunt supărați pe principalele elite politice pentru că au permis să se întâmple așa ceva.

Este posibil ca acești comentatori să nu se înșele. Dar au venit cu atâtea explicații alternative, aparent contradictorii, încât nu au reușit să definească în mod corespunzător problema. Și asta înseamnă că nu au putut găsi nici soluții eficiente.

Ce determină alegătorii să aibă atitudini politice autoritare?

Aici este punctul unde perspectiva oferită de cartea noastră este diferită. Folosind zeci de ani de cercetări neglijate din domeniul psihologiei sociale, aceasta vă va oferi o explicație coerentă și care dezvăluie cum pot co-exista toate aceste contradicții aparente. Oamenii care au atitudini politice autoritare tind să voteze pentru partidele politice autoritare populiste care oferă politici autoritare. Vreți să știți de ce oamenii votează pentru populiștii autoritari? Atunci concentrați-vă asupra motivului pentru care oamenii (între circa 30 și 60% dintre alegătorii din UE) susțin din ce în ce mai mult atitudinile politice autoritare.

Pe scurt, există două tipuri de alegători autoritari. Există oameni inegalitari care cred în menținerea ierarhiilor socio-economice. Și există tradiționaliști opresivi care cred în menținerea normelor culturale tradiționale, pedepsind aspru oamenii care se abat de la aceste norme și concentrând puterea într-un lider puternic pentru a menține ordinea. Aceste grupuri nu votează pentru populiștii autoritari până când atitudinile lor latente nu sunt declanșate. Inegalitarii sunt declanșați atunci când consideră că grupurile marginalizate anterior amenință statutul lor social sau economic, cum ar fi femeile, persoanele LGBTI, minoritățile etnice și imigranții. Tradiționaliștii opresivi sunt declanșați când cred că grupurile lor sunt amenințate - de grupuri marginalizate sau de elită. Și reacționează la șocurile economice, la schimbările normelor culturale tradiționale sau la amenințările la adresa securității fizice.

Deci da, recesiunea economică, creșterea inegalității, migrația, terorismul, schimbările sociale și culturale, concurența pentru locuri de muncă și serviciile publice au jucat un rol în creșterea autoritarilor populiști.

Alegătorii autoritarilor sunt, de asemenea, supărați de o „elită" care a permis sau a încurajat aceste surse de amenințare și concurență să apară. Și ei doresc un lider puternic pentru restabilirea regulilor culturale tradiționale; aceștia includ și femeile care votează pentru misogini deoarece cred în roluri tradiționale de gen. Alegătorii autoritari cred, de asemenea, în sancționarea severă a tuturor celor care amenință grupul - așa ajunge Trump să spună că imigranții ar trebui să fie împușcați, separați de copiii lor și atacați cu gaze lacrimogene. Iată de ce activiștii și instanțele judecătorești independente sunt din ce în ce mai des atacate de guvernele autoritare: sunt cele mai evidente obstacole în calea unui lider puternic care promite politici care pretind a menține grupul în siguranță, puternic și stabil.

Politicieni din ce în ce mai sofisticați

În trecut, aceste două tipuri de alegători autoritari susțineau partide diverse. Acum însă avem politicieni din ce în ce mai sofisticați care au reușit să declanșeze și să unească acești alegători, devenind suficient de puternici pentru a câștiga referendumuri (precum Brexit) sau alegeri (ca în SUA, Ungaria și Polonia). Acești politicieni au valorificat câteva surse reale de amenințare și concurență (cum ar fi criza economică și terorismul) și, uneori, au manufacturat amenințări și concurență cu ajutorul mijloacelor de informare în masă (cum s-a făcut în legătură cu migrația). Și au transformat grupurile minoritare în țapi ispășitori pentru anxietatea celor care îi sprijină.

Cartea explică de unde provin atitudinile politice autoritare, discutând inclusiv despre rolurile jucate de aspecte precum educația, sexul, vârsta, religia, diviziunea urban-rural și statutul privind locul de muncă. Și apoi propune contra-măsuri eficiente. Aceasta este ceva ce analiza confuză a experților în științe politice nu a făcut. Aceste contra-măsuri au la bază drepturile omului, deoarece arhitecții standardelor privind drepturile omului au calibrat aceste reguli pentru a crea un mediu în care nu pot ajunge la putere autoritari.

Din ianuarie vă vom ajuta să înțelegeți cartea prin articole scurte (mai scurte decât acesta!) Dar puteți să încercați să vă cufundați deja și în carte. Aici veți găsi detalii, în cazul în care aveți deja întrebări.

Cartea este disponibilă în format pdf aici.

Cartea este disponibilă în format ePub aici.