Noile măsuri pe care Belgia le-a luat în lupta sa împotriva terorismului ar putea face mai mult rău decât bine

Liga pentru Drepturile Omului analizează din perspectiva drepturilor omului măsurile guvernamentale luate în cadrul luptei împotriva terorismului din Belgia.

În urma recentelor atacuri din Paris și a dezmembrării unei celule teroriste în Belgia, guvernul belgian a decis să ia diverse măsuri, cu scopul de a consolida siguranța cetățenilor săi în această perioadă de criză. În acest context, guvernul din Belgia a anunțat adoptarea a 12 măsuri pentru a întări lupta împotriva radicalismului și a terorismului. Liga pentru Drepturile omului a examinat critic unele dintre aceste măsuri și impactul lor asupra drepturilor fundamentale, astfel încât acestea să nu devină victime colaterale în lupta împotriva terorismului.

Extinderea listei infracțiunilor pentru care pot fi utilizate metode speciale de anchetă

Belgia, la fel ca statele vecine, și-a extins în ultimii ani în mod semnificativ cadrul legislativ pentru a lupta împotriva infracțiunilor deosebit de grave. Extinderea acestui arsenal nu pare a fi necesară în prezent (nu este solicitată nici măcar de autoritățile care aplică aceste legi), cu excepția notabilă a extinderii legislației care permite interceptarea convorbirilor telefonice cu referire la fapte de incitare, recrutarea și instruire în scopuri teroriste. În acest sens, o extindere a legislației privind astfel de infracțiuni pare logică. Cu toate acestea, evenimentele recente nu trebuie să permită și mai multe derogări de la normele de drept.

Lărgirea posibilităților de retragere a cetățeniei

Aceasta este, fără îndoială, cea mai rea măsură. Se pot crea două categorii distincte de cetățeni belgieni: cei a căror cetățenie nu poate fi retrasă și cei care își pot pierde cetățenia în orice moment. Această măsură este contradictorie noțiunii de "conviețuire", guvernul creând disparități prin faptul că își tratează diferit anumiși cetățeni din cauza originilor lor, transformându-i în cetățeni de rang secund. Nu excluderea este soluția! Includerea este singura modalitate prin care se poate încerca să se ofere un răspuns pentru excesele (abuzurile?) la care asistăm.

Retragerea temporară a cărții de identitate, refuzarea emiterii unui pașaport și sechestrarea bunurilor

Liga pentru Drepturile Omului (LDO) insistă asupra faptului că aceste măsuri trebuie luate cu respectarea drepturilor justițiabililor și a procedurilor legale. Cu alte cuvinte, deși guvernul prevede că astfel de măsuri pot fi luate de către Ministrul de Securitate și de Interne, la recomandarea Parchetului Federal, LDO crede că astfel de măsuri trebuie să fie neapărat precedate de un control prealabil executat de către un judecător independent și imparțial (de exemplu, un judecător de investigație) și urmată a posteriori de posibilitatea de a formula un apel, de către cetățenii în cauză (de exemplu, adresat autorităților de investigare) pentru a evalua legitimitatea deciziei și, în general, pentru a evita luarea unei decizii arbitrare.

Schimbul de informații și consolidarea capacităților de a analiza siguranța statului

LDO a subliniat că statul și serviciile de securitate au deja o bază de date foarte extinsă care le permite să își îndeplinească sarcinile. Operațiunea anti-terorism de săptămâna trecută arată că lipsa de informații suficiente nu este o problemă reală, deoarece persoanele vizate de această operațiune erau cunoscute și monitorizate. Prin urmare, este îndoielnică necesitatea de extindere, mai ales din cauza riscurilor pe care le implică. În acest sens, LDO dorește ca, în cazul în care extinderea s-ar materializa, guvernul să fie deosebit de atent, în primul rând la respectarea principiului confidențialității investigațiilor și, pe de altă parte, la respectarea proporționalității măsurilor cu privire la dreptul la viață privată. Ar fi paradoxal ca în această luptă împotriva celor care atacă democrația să aibă de suferit dreptul la viață privată, care este un drept fundamental într-o societate democratică. LDO roagă guvernul să fie deosebit de atent la efectele potențial negative ale acestei măsuri, efecte care ar putea afecta toți cetățenii.

Lupta împotriva radicalismului în penitenciare

Nimic nou sub soare ... din păcate. LDO, ca și multe alte organizații internaționale, a subliniat deja lipsa evidentă de voință a diferitelor guverne de a pune în aplicare măsuri pentru a promova educația și reabilitarea deținuților. Închisoarea este un mediu deosebit de problematic, care promovează radicalizarea unora dintre deținuți. Este complet contraproductiv să lupți împotriva radicalismului din închisori doar prin întărirea măsurilor de securitate. Lupta împotriva radicalismului nu se poate face fără o viziune mai largă cu privire la rolul și funcționarea închisorilor. Abordarea concentrată doar pe securitate și-a demonstrat în numeroase cazuri ineficiența totală, așa că este absolut necesar să încercăm o altfel de abordare.

Apelarea la armată pentru servicii de supraveghere

LDO dezaprobă această măsură, care nu este nici necesară și nici utilă. Locul armatei nu este pe străzile orașelor noastre; nu asta se întâmplă într-o democrație. Responsabilitatea armatei este de a interveni într-un context de război, pe un teren ostil. Forțele militare, spre deosebire de poliție, nu sunt instruite pentru a menține ordinea și siguranța publică și pentru a apăra democrația și drepturile omului. Este datoria poliției, care și-a dovedit eficacitatea în ultimele zile, să asigure siguranța cetățenilor și respectarea drepturilor fundamentale. În cazul în care poliția are nevoie de mijloace suplimentare, aceasta nu ar trebui ajutată să-și îndeplinească sarcinile prin delegarea atribuțiilor sale către alții. În timp ce guvernul poate reduce mijloacele puse la dispoziția poliției, se pare că tot poliția va fi cea care va suporta costurile pentru acest sprijin nedorit din partea armatei. Armata nu oferă nicio valoare adăugată în gestionarea acestei crize. Prezența sa, cu toate acestea, întărește sentimentul de insecuritate în orașele noastre fără a avea vreun impact asupra siguranței efective a cetățenilor. În cazul în care această măsură ar fi totuși adoptată, este important că aceasta să se aplice pentru o perioadă scurtă de timp, predefinită, sau strict pe durata pe care persistă amenințarea, măsura trebuind să fie însoțită de informarea obiectivă a cetățenilor cu privire la statutul acestei amenințări.

De asemenea, LDO dorește să atragă atenția Guvernului cu privire la două situații paradoxale care ar trebui să fie luate în considerare în această perioadă de criză:

1. Cele întâmplate la Paris au generat o mobilizare extraordinară a cetățenilor, majoritatea covârșitoate a acestora manifestându-și sprijinul pentru respectarea libertății de exprimare. Ar fi greu de înțeles așadar de ce sunt luate măsuri de reducere a libertății de exprimare (în general și în special în mediul online). Dacă o mai mare vigilență pe internet este utilă și necesară, aceasta nu poate fi transformată în cenzură.

2. Pentru o abordare cuprinzătoare a problemei terorismului ar fi util ca guvernul federal, în colaborare cu guvernul valon, să se ocupe de problema vânzărilor de arme în Belgia. Este într-adevăr util să ne amintim că Arabia Saudită și Qatar sunt printre cei mai buni clienții ai țării noastră și este cunoscut faptul că aceste state finanțează în mare măsură mișcările jihadiste, atât în Siria cât și în Irak.

În concluzie, LDO solicită o mai mare vigilență cu privire la necesitatea, proporționalitatea și efectele potențial draconice ale unora dintre aceste măsuri de combatere a terorismului. Subliniem că măsurile propuse sunt măsuri eficiente doar pe termen scurt, care nu vor rezolva în nici un fel problema terorismului și radicalizării. Pentru a lupta eficient împotriva acestor fenomene este esențial să se ia în considerare aspecte mult mai dificile cu referire la educație, ocuparea forței de muncă, discriminare și politica internațională. Este nevoie de săsuri de dimensiuni mult mai mari și de o mai mare complexitate decât aceste abordări care se axează pe securitate; astfel de abordări luptă doar împotriva simptomelor, nu și a bolii.

Lupta de combatere a terorismului este, de asemenea, o luptă pentru protejarea valorilor fundamentale ale democrației. Trebuie așadar să recunoaștem că, ori de câte ori sun suprimate în timpul acestei crize libertăți fundamentale, teroriștii sunt cei care câștigă.