Tech & Rights

​5 lucruri pe care le poate face UE pentru a ajuta Ungaria să-și restabilească democrația

Ungaria a adoptat de urgență o lege prin care se face încă un pas către eliminarea democrației și a statului de drept. Iată 5 lucruri pe care le poate face UE pentru a o contracara și a ajuta Ungaria. Există soluții; pur și simplu nu sunt folosite.

by Linda Ravo

1. Sancționarea

Comisia Europeană este gardianul normelor și valorilor UE și poate lansa proceduri legale împotriva statelor membre UE care le încalcă, aducându-le în fața Curții UE. Astfel de proceduri au fost deja inițiate în legătură cu alte legi adoptate de Orbán pentru a destabiliza grupurile care luptă pentru drepturile omului. Cu toate acestea, Comisia nu a solicitat Curții UE să ia măsuri urgente pentru a evita daune ireparabile și a decis să nu acționeze în legătură cu alte probleme extrem de grave, precum așa-numita „taxă specială pentru imigrație” - care nu este decât o restricție severă a libertății de exprimare și a desfășurării activităților de zi cu zi ale grupurilor care luptă pentru drepturile omului. Acum însă trebuie să fie cât mai curjoasă; cât mai repede!

Legea adoptată în procedură de urgență în Ungaria încalcă dreptul UE în cel puțin două moduri, fiecare dintre acestea permițând Comisiei Europene să ia măsuri împotriva sa.

Amenințarea cu închisoarea pentru jurnaliști și activiști va descuraja mass-media, jurnaliștii și activiști să lucreze în Ungaria. Aceasta încalcă regulile pieței interne, în special dreptul de a întreprinde și de a desfășura activități în orice stat UE într-un mod stabil sau temporar (libertatea de stabilire și libertatea de a furniza servicii). Deoarece aceste măsuri intră sub incidența legislației UE, legea maghiară va încălca, de asemenea, dispozițiile din Carta Drepturilor Fundamentale referitoare la libertatea de exprimare și de informare.

Puterile excesive care i se acordă lui Orbán i-ar permite acestuia, de asemenea, să înlocuiască dreptul UE la nivel național, încălcând un principiu de bază al UE, conform căruia dreptul UE trebuie să primeze în fața dreptului național. Prin împiedicarea organizării de alegeri pentru o perioadă nedeterminată, legea poate de asemenea împiedica cetățenii să-și exercite drepturi de bază acordate lor în conformitate cu legislația UE, cum ar fi dreptul de a candida și dreptul de a participa la alegerile locale și cele europene

2. Tăierea fondurilor

Orbán se bazează foarte mult pe fondurile UE pentru a-i finanța pe oligarhi. Oprirea acestora ar avea probabil un impact asupra loialității oligarhilor față de Guvern. Comisia Europeană a propus deja reducerea fondurilor UE pentru țările care au probleme grave cu respectarea statului de drept. Guvernele din Consiliul UE și din Parlamentul European trebuie acum să facă tot ce le stă în putință pentru a adopta această propunere.

Între timp, Comisia Europeană s-ar putea folosi de puterile pe care le are deja, pentru a suspenda fondurile structurale UE pentru guvernele care nu au garanții corespunzătoare pentru a se asigura că acestea sunt cheltuite legal. Alternativ, Comisia ar putea suspenda fluxul de fonduri în baza regulilor de cooperare sinceră. Este evident că Orbán face tot ce se poate face împotriva unuia dintre obiectivele principale ale UE și anume promovarea valorilor UE, cum ar fi democrația, statul de drept și drepturile omului.

3. Creșterea sprijinului pentru democrație în rândul celor de la baza piramidei

Deși presiunea politică manifestată de sus în jos este importantă și necesară, nu este posibilă protejarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului fără sprijinul celor de la baza piramidei. Viitorul program Drepturi și valori ar permite UE să sprijine grupurile care luptă pentru drepturi și democrație pentru ca acestea să poată educa și mobiliza cetățenii în vederea dezvoltării de abilități care să îi facă pe toți capabili să reziste atacurilor împotriva democrației și a libertăților civile. Din păcate, bugetul propus de Comisia Europeană este mult prea mic pentru a le oferi acestor grupuri sprijinul de care au nevoie. Ar fi nevoie de un buget cu o valoare mai apropiată de cele 1,8 miliarde EUR sugerate de Parlamentul European.

4. Măsuri serioase în vederea protejării libertății presei

UE își reafirmă adesea angajamentul de a apăra libertatea presei și pluralismul mass-media. Însă instrumentele de monitorizare și discuțiile de experți pe care Uniunea tinde să le favorizeze nu au salvat independența presei în Ungaria, unde restricțiile impuse de Orbán au din ce în ce mai mult succes. UE ar putea face lucruri concrete pentru a schimba această situație.

Comisia Europeană ar putea elabora reguli strice la nivelul UE pentru a proteja mass-media independentă împotriva proceselor abuzive. Fonduri UE ar putea fi alocate mass-mediei independente pentru a restabili presa pluralistă, independentă și liberă în întreaga UE. Comisia ar putea de asemenea sancționa guvernele care încearcă să preia controlul asupra presei, folosindu-se de prevederile din dreptul UE privind libera concurență.

5. Trecerea la nivelul următor prevăzut de Articolul 7

Articolul 7 din Tratatul UE permite aplicarea unor sancțiuni politice și economice severe țărilor UE care încalcă valorile UE. După ce Comisia Europeană a dat semne că nu prea vrea să o facă, Parlamentul European a fost cel care a declanșat procedura împotriva Ungariei în septembrie 2018. Cu toate acestea, de atunci tot ce s-a întâmplat a fost să se organizeze discuții la nivelul Consiliului UE, Articolul 7 părând în acest context inutil. Comisia Europeană ar trebui să ia o poziție fermă și să sprijine propunerea Parlamentului European cu o analiză bazată pe dovezi, așa cum a făcut-o în cazul Poloniei. Iar guvernele ar trebui să înceteze să vorbească și să înceapă să voteze, pentru a identifica sancțiunile care îl vor opri pe Orbán. Compromisul de până acum nu a reușit să oprească distrugerea democrației.

Și dacă UE o trece cu vederea și pe asta?

Există multe aspecte problematice în această lege adoptată de urgență în Ungaria. Ea îi permite lui Orbán să guverneze prin ordonanțe, fără supraveghere parlamentară și să suspende în mod arbitrar anumite legi. Starea de urgență nu are o dată limită impusă, iar guvernul o poate prelungi singur la nesfârșit. Legea introduce, de asemenea, o nouă infracțiune, care îi va permite Guvernului să întemnițeze jurnaliștii și activiștii care îl critică.

Grupurile care luptă pentru drepturile civile în Ungaria au criticat-o. Coronavirusul e o provocare majoră pentru orice societate și, așa cum am explicat deja aici, singura cale de a depăși această pandemie este ca oamenii să își poată folosi drepturile pentru a cere autorităților să facă cele mai bune alegeri și să utilizeze resursele publice cum trebuie. Prin limitarea democrației și a libertăților civile, Guvernul răpește cetățenilor instrumentele de care au nevoie pentru a cere, în această perioadă de criză, soluții eficiente.

Având în vedere eroziunea progresivă a normelor democratice din timpul regimului de zece ani al lui Orbán, nu este de mirare că, la doar câteva zile după aprobarea acestei legi draconice, Guvernul Ungariei a început deja să ia măsuri autoritare în vederea eliminării disidenților și restricționării drepturilor omului. Orbán este pregătit pentru eliminarea ultimelor rămășițe ale mass-mediei independente și a încercat deja să interfereze cu atribuțiile primarilor, primăriile fiind singurele unde opoziția a reușit să câștige locuri după ce alegerile de la nivel național au fost deturnate de partidul lui Orbán. Acesta nici măcar nu încearcă să ascundă faptul că se va folosi de această lege de urgență pentru a promova ura față de grupurile minoritare; există deja un proiect de lege care interzice, printre altele, recunoașterea legală a genului pentru persoanele trans din Ungaria. Și de la adoptarea legii a trecut doar o săptămână.

Există speranță?

Consiliul Europei, Organizația Națiunilor Unite și OSCE și-au exprimat public dezacordul față de această lege. Vă întrebați poate ce a făcut UE?

Președintele Parlamentului European și liderii unor state membre ale UE au criticat Ungaria, printre critici numărându-se și Ministrul pentru Europa din Germania. Germania va prelua președinția Consiliului UE în câteva luni. Există așadar mai multe șanse decât cele din timpul președințiilor Bulgariei și Croației să asistăm la derularea mai rapidă a procedurilor la care se face referire în Articolul 7.

Pe de altă parte, cele 16 guverne care au semnat o declarație comună în care și-au exprimat îngrijorarea față de „anumite” măsuri de urgență au fost prea timide, evitând să spună pe nume statului despre care vorbeau. Iar Orbán le-a râs în față, semnând această declarație și din partea Ungariei. Așadar șansele să vedem procedura prevăzută de Articolul 7 evoluând sunt mici.

În declarația sa cu privire la măsurile de urgență adoptate la nivelul UE, Președinta Comisiei UE, Ursula von der Leyen, a vorbit și despre Ungaria, neîndrăznind însă nici ea să îi spună statului pe nume. Ne întrebăm așadar dacă acest lucru înseamnă că Didier Reynders, Comisarul UE pentru Justiție și Statul de Drept, care a spus că evaluează în prezent legea de urgență a Ungariei, se bucură cu adevărat de sprijinul șefei sale.

Vor fi așadar răspunsurile UE afectate din nou de jocuri politice? Orbán este încă membru al Partidului Poporului European (PPE), cel mai mare dintre grupurile politice din Parlamentul European. Din acest grup fac parte și von der Leyen și Juncker, fostul Președinte al Comisiei.

Și am putea oare spera că Orbán va ieși din PPE? Există multă neliniște în interiorul acestui grup. Însă PPE nu vrea să piardă locurile pe care le are în Parlamentul European. Poate că doar în urma încheierii unui acord între PPE și celelalte grupuri politice majore din cadrul Parlamentului, potrivit căruia toată lumea să își dea afară oile negre, pentru ca astfel nimeni să nu aibă de pierdut. Însă medierea acestuia ar fi extrem de dificilă.

#HumanRightsUnderCorona