Tech & Rights

Judecătorii italieni au refuzat extrădarea unui bărbat în România

Curtea de Casație din Italia a oprit executarea unui mandat european de arestare din cauza riscului care există în România de a fi supus tratamentelor inumane și degradante.

by Federica Brioschi
Italian Court of Cassation

Curtea de Casație din Italia a decis la 31 octombrie 2016 să oprească executarea unui mandat de arestare european potrivit căruia un cetățean român trebuia trimis autorităților din România. Motivul l-au constituit condițiile de detenție din țara de destinație.

Curtea de Casație oprise deja temporar executarea mandatului, în iunie, din cauza lipsei unei evaluări a riscurilor existente în țara de destinație legate de posibilitățile de încălcare a articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care interzice pedepsele sau tratamentele inumane sau degradante.

Curtea de Apel din Catanzaro a solicitat, prin urmare, informații relevante de la autoritățile române. După primirea acestor informații, instanța a emis un nou ordin în vederea continuării executării mandatului european de arestare.

Riscurile care există în România

La o examinare mai atentă a informațiilor furnizate de către România s-a observat însă că situația juridică a cetățeanului în cauză este incompletă și imprecisă. Din această cauză, Curtea de Casație a oprit încă o dată executarea mandatului.

Curtea de Casație a subliniat în special relevanța unei hotărâri din 2016 a Curții Europene de Justiție (CEJ), care a explicat că un mandat european de arestare trebuie să fie amânat în cazul în care există „dovezi ale unui risc real de a fi expus unor tratamente inumane sau degradante pentru persoanele deținute în statul membru în care a fost emis mandatul".

Riscul acesta poate fi evaluat prin prisma informațiilor existente în documente oficiale, precum hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului și rapoarte ale organismelor internaționale. Statul care trebuie să execute mandatul trebuie, atunci când are astfel de nelămuriri, să solicite informații și clarificări de la țara emitentă.

CEJ a subliniat în hotărârea menționată mai sus că, pentru a stabili riscul la care este expusă persoana care urmează să fie predată, informațiile solicitate trebuie să se refere la situația exactă a persoanei, nu la generalități legate de sistemul penitenciar.

Decizia Curții Europene de Justiție din 2016 a constituit un element central în decizia judecătorilor italieni de a opri executarea mandatului de arestare.

Având în vedere toate acestea, Curtea de Casație a constatat că informațiile furnizate de autoritățile române nu erau suficiente pentru a evita un posibil risc de încălcare a articolului 3 din CEDO și prin urmare a decis să amâne executarea mandatului până la primirea de informații suplimentare.