Anul trecut povesteam cum cel mai mare program de schimb de ace și seringe a renunțat să se lupte pentru supraviețuire cu politicienii și și-a închis porțile la sfârșitul lunii august. Blue Point (Punctul Albastru), ONG-ul care opera programul în sectorul 8 al Budapestei, a fost afectat de reduceri bugetare și de o creștere disproporționată a chiriei pentru spațiul unde își desfășura activitiatea, ambele probleme fiind cauzate de autoritățile locale ostile față de programele pe care le desfășurau. La vremea închiderii porților noi avertizam deja publicul că aceasta va avea drept consecință o escaladare a problemei pentru că cei care au nevoie de ace nu vor dispărea- ce vor face va fi să înceapă să își refolosească acele sau să caute servicii de suport similare în alte părți ale orașului, acolo unde nu există posibilitatea de a oferi ajutor și mai multor persoane decât cele aflate deja în evidență.
Din păcate, am avut dreptate. Un program de schimb de ace și seringi mai mic, din sectorul 13, operat de Fundația pentru Prevenirea Consumului de Droguri, a avut de-a face cu o creștere uriașă a numărului de persoane care îi treceau pragul: după ce aveau în jur de 40 de persoane care apelau la ei pe zi, în luna august au început să vină acolo, zilnic, mai bine de 80 de persoane. Programul era derulat în subsolul unei case dintr-o parte centrală a orașului, extrem de aglomerată, unde încăpeau doar câteva persoane. De aceea cei care doreau să primească ace au fost nevoiți să aștepte, formând o coadă în fața clădirii. Niște locuitori ai cartierului respectiv s-au plâns de situația neplăcută, așa că autoritățile municipale au emis o citație oficială, cerând Fundației să înceteze să mai ofere ace și seringi.
7 din 10
Fundația a încercat să negocieze cu Consiliul Local și a găsit un sediu nou într-o zonă mai puțin centrală a sectorului. Când a încercat însă să încheie contractul de închiriere în acesta era prevăzută o clauză prin care se interzicea desfășurarea unui program de schimb de ace și seringi. Cu alte cuvinte Fundației i s-a permis să ofere consumatorilor de droguri consiliere și asistență psihosocială, însă nu și ace. Prevalența HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile a fost întodeauna scăzută în Ungaria. Exemplul României și Greciei ne arată însă că epidemiile de acest tip pot evolua rapid atunci când nu există acces la serviciile de reducere a riscurilor. În unele părți ale Budapestei, șapte din 10 consumatori de droguri trăiesc cu hepatita C, un virus mortal responsabil de boli hepatice.
Programul Drugreporter din cadrul Uniunii pentru Libertăți Civile din Ungaria este unul dintre principalele entități care sprijină programele de reducere a riscurilor în Ungaria. În acest sens a elaborat un video scurt și un blog pe această temă, atrăgând atenția mass-media în legătură cu acest subiect. Am fost invitat de către o televiziune la o dezbatere cu un primar conservator pe tema programelor de reducere a riscurilor, însă adversarul meu a refuzat să participe. Deși strategia națională antidrog adoptată în 2013 își propune să ofere acces la serviciile de reducere a riscurilor „fără stigmatizare", Guvernul a refuzat să comenteze cu privire la închiderea celui de-al doilea program de schimb de ace și seringi.
Am trimis, în numele mai multor organizații, o scrisoare deschisă către Adunarea Generală a Budapestei, îndemnându-i să redeschidă programele de schimb de ace și seringi. Le-am solicitat de asemenea să creeze o strategie urbană de abordare a problemei drogurilor și un sistem de coordonare a serviciilor urbane adresate consumatorilor de droguri. Astfel de inițiative ar fi necesare pentru că toate sectoarele orașului au responsabilități comune în legătură cu aceste probleme și nu pot avea abordări individuale și izolate de ceea ce se întâmplă în rest.
Text: Peter Sarosi
Video: Mátyás Kálmán