Tech & Rights

​#NoiDecidem: De ce vrem să trăim în democrație? Partea 1.

Chiar dacă autoritarismul și populismul sunt tot mai des întâlnite, publicul pare încă loial democrației. Este însă democrația demnă de această loialitate Și de ce? Ce motive am avea pentru a ne dori să trăim într-o democrație?

by Orsolya Reich

Există, practic, două motive mari și late pentru care ne-am putea dori să trăim într-o democrație. Unul e cel potrivit căruia credem că democrația ne-ar putea ajuta să realizăm ceva ce ne dorim să realizăm. Cum ar fi, de exemplu, construirea unei societăți relativ bogate. Astfel de considerente sunt așa-numitele justificări instrumentale ale democrației. Un alt motiv e cel potrivit căruia considerăm că democrația are o componentă morală extrem de valoroasă, indiferent de unde ne-am dori să ajungem. Acesta e un motiv asemănător celui pentru care am hotărî să achiziționăm un tablou nu pentru că ar spori armonia de culoare a peretelui din sufragerie, ci pentru că are în spate o idee genială sau pentru că artistul se pricepe foarte bine la descrierea prin culoare a emoțiilor umane. Astfel de considerente sunt așa-numitele justificări intrinseci.

În acest articol vom discuta despre câteva justificări instrumentale posibile. Nu vă vom spune pe care dintre ele credem că ar trebui să le îmbrățișați. Ne interesează însă să auzim ce credeți despre ele.

Împărtășiți-vă opinia prin comentarii la postarea noastră pe Facebook și discutați cu noi și cu alți cititori motivele care v-ar putea face să preferați democrația.

Unii susțin democrația spunând că în comunitățile politice democratice li se oferă oamenilor o mai bună ocazie de a se dezvolta, de a deveni mai buni. Democrația ar trebui preferată pentru că oamenii care trăiesc într-o democrație tind să fie mai autonomi, fiind încurajați să gândească în termenii binelui comun și participând la un proces colectiv de luare a deciziilor, care îi învață să aprecieze diferențele de interese și de puncte de vedere. Persoanele care trăiesc în regimuri autocratice sunt mai puțin norocoase din acest punct de vedere; au oportunități mult mai puține de a-și dezvolta caracterul.

Alții susțin democrația spunând că este cea mai bună metodă de luare a deciziilor, deoarece îi ajută pe oameni să ia decizii corecte. Chiar și atunci când, luați separat, nu suntem prea inteligenți, împreună am putea lua decizii geniale. Sună ciudat? Poate. Dar nu e complet irealistic. Să zicem că e foarte târziu și nu te poți hotărî dacă să o iei pe cărarea din dreapta sau pe cea din stânga pentru a ajunge la cabana unde ești cazat în mijlocul pădurii. Dacă ești singur, ai o probabilitate de 51% de a lua decizia corectă. Te-ai uitat pe hartă înainte de a porni la drum, dar nu te-ai uitat cu foarte multă atenție și nu ești cel mai priceput atunci când vine vorba de orientare. La fel au făcut și tovarășii de drumeție. Dacă îi încredințați unei singure persoane sarcina de a alege, în 49 din 100 de cazuri veți ajunge să dormiți alături de urși. Aveți șanse mult mai mari să luați decizia corectă dacă o supuneți la vot. În cazul în care grupul este suficient de mare (să zicem 10.000 de membri - da, știm, destul de neobișnuit pentru o excursie), chiar dacă individual ați avea 51% șanse să luați decizia corectă, un vot v-ar mări șansele la 99.99 %. Nu, nu glumim. Iată aici dovada.

Desigur, deciziile care trebuiesc luate într-o societate sunt de cele mai multe ori mult mai complexe decât cele necesare la o răscruce de drumuri. Deseori nu avem mai mult de 50% șanse să avem dreptate. În cele mai multe cazuri există mai mult de două opțiuni posibile. Și problemele pe care le întâlnim în societate nu au o singură soluție corectă, ci o multitudine de soluții, fiecare cu riscuri, avantaje și dezavantaje pentru diferite grupuri. Totuși, există oameni care susțin că, în ciuda dificultăților, democrațiile au șanse mai mari de a produce legi juste decât alte structuri guvernamentale.

Există și persoane care susțin democrația din cauza bunăstării materiale pe care pare să o asigure. Amartya Sen de exemplu, filozof și economist câștigător al Premiului Nobel, a subliniat că nicio țară independentă și democratică, cu presă relativ liberă, nu s-a confruntat vreodată cu foametea. Aceasta pentru că în democrații elita politică are stimulente pentru a ține cont de interesele și nevoile majorității oamenilor din societate.

Democrația poate fi un mijloc bunde a atinge anumite scopuri. Se reduce ea oare la un mijloc bun de a atinge anumite scopuri? Sau sunt oare democrațiile intrinsec valoroase? Dacă doriți să aflați mai multe despre posibilele justificări intrinseci ale democrației, urmăriți-ne pentru a ne citi următoarele articole.

#WeDecide