Victimele violenței domestice primesc acum mai mult sprijin de la ofițerii de poliție și de la serviciile de sprijinire a victimelor, însă nu primesc încă informații vitale cu privire la procedurile penale, nu au acces la asistență juridică gratuită și nu primesc protecție pentru ele și copiii lor în fața amenințărilor și represaliilor.
Aceste probleme au fost subliniate în studiul intitulat „Directiva privind drepturile victimelor: o nouă abordare pentru victimele violenței în familie", realizat de către Institutul de Monitorizare a Drepturilor Omului (IMDO), Institutul de Drept din Lituania și Centrul pentru promovarea egalității.
Polițiștii dau uneori vina pe victime
Reala amploare a fenomenului violenței domestice a devenit evidentă după intrarea în vigoare în 2011 a Legii privind protecția împotriva violenței domestice. Cu peste 20.000 de plângeri și 10.000 de victime oficiale, cazurile de violență domestică au reprezentat mai bine de 10% din cazurile de infracțiuni comise în 2013 pe teritoriul Lituaniei.
„Destul de multe victime au fost pozitive cu privire la modul în care au interacționat cu ofițerii care s-au ocupat de ele, însă au existat cazuri în care acestea nu au primit în cele din urmă nici o formă de ajutor”, susține Vilana Pilinkaitė-Sotirovič, expert al Centrului pentru promovarea egalității. „Una dintre victime ne-a povestit cum, prima dată când a avut de a face cu poliția, s-a simțit înțeleasă și a primit sprijin din partea anchetatorului; a doua oară însă, cu un alt anchetator, nu și-a dorit decât –citez- să fugă, plângă și să țipe pentru că s-a dat vina pe ea și a fost tratată cu cinism".
Lipsa unor reglementări clare
Polițiștii, procurorii și judecătorii intervievați în cadrul studiului au menționat că nu există încă o reglementare clară a măsurilor de protecție. Unii au atras atenția asupra faptului că victimele nu dispun de sprijin de-a lungul procedurilor penale, cum ar fi reprezentarea legală a intereselor, accesul la ajutor de specialitate sau la sprijin moral.
Victimele violenței domestice primesc sprijin – sub formă de informare, consultare, asistență psihologică, juridică și de alte feluri - de la centre de asistență de specialitate. Cei care lucrează în astfel de centre au remarcat faptul că există încă multe probleme legate de protecția victimelor unor acte repetate de violență precum și de furnizarea de informații cu privire la desfășurarea procedurilor penale.
Directiva privind drepturile victimelor
„Implementarea corespunzătoare a Directivei privind drepturile victimelor în Lituania ar putea contribui la apărarea mai eficientă atât a drepturilor victimelor violenței domestice, cât și a drepturilor victimelor altor infracțiuni”, a declarat la lansarea studiului Meta Adutavičiūtė, reprezentantă a IMDO. „Directiva își propune să facă instituțiile să se concentreze nu numai asupra făptuitorului și aducerii sale în fața justiției, ci și asupra victimei".
Directiva privind drepturile victimelor, adoptată în 2012, urmărește să armonizeze standardele de protecție a drepturilor victimelor infracționalității pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Statele membre au timp până în noiembrie 2015 să transpună Directiva în legislația națională.