Liberty împreună cu alte nouă organizații se adresează Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva hotărârii unei instanțe naționale care a stabilit că activitățile de supraveghere în masă din Marea Britanie sunt legale.
Liberty contestă hotărârea tribunalului care a stabilit în decembrie 2014 că programul Tempora al Centrului de Comunicații al Guvernului (GCHQ) - care supraveghează modul în care agenția interceptează și procesează miliarde de comunicări private în fiecare zi - respectă legislația privind drepturile omului.
Plângerea contestă de asemenea constatarea tribunalului conform căreia este legal ca serviciile de informații din Marea Britanie să acceseze date colectate la grămadă prin programele de supraveghere electronică PRISM și Upstream operate de Agenția SUA de Securitate Națională (NSA).
Hotărârea a venit ca urmare a unei plângeri formulate de Liberty, Amnesty International, Privacy International și alții, în urma dezvăluirilor lui Edward Snowden, privind activitatea NSA.
Într-o victorie parțială pentru Liberty și ceilalți reclamanți, o a doua hotărâre din februarie 2015 a constatat că schimbul de date dinainte de 2014 între Marea Britanie și SUA a fost ilegal, deoarece normele care reglementează acest schimb au fost ținute secrete. Detalii limitate ale politicilor secrete care reglementează relația schimbului de informații au fost făcute publice în timpul procedurilor judiciare.
Această hotărâre de referință a marcat prima dată, în toți cei 15 ani de activitate, când această instanță - singura instanță din Marea Britanie împuternicită să supravegheze GCHQ, MI5 și MI6 - a pronunțat o hotărâre nefavorabilă agențiilor.
James Welch, director juridic pentru Liberty:
„Mai știm câte ceva despre ce fac serviciile noastre secrete doar datorită dezvăluirilor lui Edward Snowden și a informațiilor limitate pe care noi și alți reclamanții am putut să le obținem de la guvern. Instanța consideră că există suficiente garanții pentru a ne proteja de abuzuri la scară industrială asupra dreptului la viață privată. Nu suntem de acord, și sperăm că Curtea Europeană va lămuri în cele din urmă serviciile noastre de securitate că nu pot funcționa într-o manieră opacă".
Utilizarea și accesul la supraveghere de către organismele publice din Marea Britanie este reglementată prin Regulamentul privind puterea de investigare 2000 (RIPA). Liberty consideră acest cadru larg și confuz trebuie să fie revizuit pentru a a se garanta că orice ingerință în viața privată este autorizată în mod corespunzător și respectă principiile drepturilor omului, principiul necesității și principiul proporționalității.
Carly Nyst, director juridic al Privacy International:
"Supravegherea în masă este o încălcare a drepturilor noastre fundamentale. A intercepta milioane de comunicații în fiecare zi și a primi în secret prin ușa din spate alte câteva milioane de comunicații de la ANS nu este nici necesar și nici proporțional. În timp ce IPT se aliază cu GCHQ împotriva drepturilor a milioane de oameni, cea mai înaltă instanță pentru drepturile omului din Europa are o istorie solidă de a asigura conformitatea cu drepturile omului a activității serviciilor de informații. Sperăm că instanța va continua această tradiție și GCHQ va fi tras la răspundere pentru spionarea neîngrădită asupra comunicațiilor din lume. "
Nick Williams, consilierul juridic al Amnesty International:
"Practicilor de supraveghere ale guvernului britanic li s-a permis să continue neabătute și la o scară fără precedent, cu consecințe majore pentru viața privată și libertatea de exprimare a oamenilor. Nimeni nu este mai presus de lege și Curtea Europeană a Drepturilor Omului are acum ocazia să facă acest lucru clar. "
Părțile în cauză sunt American Civil Liberties Union, Amnesty International, Bytes for All, Canadian Civil Liberties Association, Egyptian Initiative for Personal Rights, Hungarian Civil Liberties Union, Irish Council for Civil Liberties, Legal Resources Centre, Liberty și Privacy International.