Potrivit Fundației Helsinki pentru Drepturile Omului, legea, care a fost adoptată la 30 decembrie, amenință libertatea de exprimare și poate avea consecințe majore asupra imparțialității politice a mass-mediei publice.
5 Modificări
Legea audiovizualului, în forma sa actuală, modifică procedura de numire și revocare a membrilor consiliilor de supraveghere și de management ale mass-mediei publice. Aceste modificări includ:
- numire și destituirea directorilor mass-mediei publice se va face de către Ministrul Trezoreriei;
- abolirea procedurii deschise, transparente și bazată pe concurs pentru recrutarea de membri ai consiliilor de supraveghere și de gestionare a mass-mediei publice;
- eliminarea termenelor pe care ar trebui să le respecte autoritățile – membrii pot fi revocați oricând de către Ministrul Trezoreriei;
- limitarea rolului Consiliul Național al Audiovizualului (KRRiT), un organ constituțional anterior responsabil cu supravegherea emisiunilor, managementului și recrutării de personal în cadrul mass-mediei publice;
- Eliberarea imediată din funcție, în ziua adoptării legii, a directorilor televiziunii și radioului public.
„Instrument politic"
Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului (FHDO) a publicat un aviz juridic cu privire la noua legislație, în cadrul căreia se efectuează o analiză a noilor prevederi pentru a vedea dacă acestea respectă sau nu standardele de protecție a drepturilor omului. Potrivit FHDO legea propusă îi face pe directorii din mass-media publică mai dependenți de Guvern și încalcă pluralismul mass-media.
Ca urmare puterea executivă poate influența conținutul mass-mediei publice, astfel încât acesta să respecte punctul de vedere al majorității din Guvern. În declarația FHDO se subliniază faptul că „reglementările propuse sunt contrare standardelor europene fundamentale potrivit cărora mass-media publică ar trebui să se bucure de cel mai mare nivel de libertate în fața influențelor guvernamentale”.
„În declarație atragem atenția asupra faptului că, în ciuda anunțurilor făcute anterior, proiectul de lege propus nu îmbunătățește funcționarea mass-mediei publice. Acesta nu va face decât să agraveze hibele care există deja în legătură cu modul de funcționare al acestor instituții”, a declarat Dorota Głowacka, avocat în cadrul FHDO. „Proiectul de lege va limita transparența în legătură cu modul de numire al directorilor din mass-media publică, ceea ce va împiedica orice formă de control social asupra acestui proces. Ca urmare, propunerea permite guvernului să utilizeze mass-media publică drept instrument politic în dezbaterile publice".
FHDO atrage atenția asupra faptului că, în ciuda relevanței indiscutabile a acestei reforme pentru democrație, proiectul de lege propus nu a fost deschis dezbaterii publice. Mai mult decât atât, adoptarea acestuia s-a făcut atât de repede încât nici un organism nu a avut timp să își manifeste vreo opinie față de acesta.
FHDO rămâne sceptică și cu privire la daca noua legislație va intra sau nu în vigoare și va începe sau nu să producă efecte la data anunțată.
Acesta este doar începutul
Purtătoarea de cuvânt a Partidului Legii și Dreptății (PiS), partidul care a câștigat alegerile din octombrie 2015 din Polonia, numește proiectul de lege doar începutul reformelor cu privire la media publică.
Următorul pas pe care urmează să îl facă deputații ar fi să definească rolul mass-media, cu scopul de a crea o „mass-media națională", care să aibă o misiune legală.
La 31 decembrie, directorii tuturor canalelor de televiziune publice (TVP 1, TVP 2, TVP Info și TVP Kultura) au demisionat în semn de protest față de aceste modificări.
Reacţiile de la nivel internațional
Asociația Jurnaliștilor Europeni (AEJ) a îndemnat Guvernul polonez să „reziste tentației de a prelua controlul politic total asupra mass-media". Organizația a publicat o scrisoare deschisă adresată Ministrului Culturii din Polonia. O declarație similară a fost emisă și de către Uniunea Europeană de Radioteleviziune (UER), care a trimis o scrisoare către președintele Sejmului. UER consideră că propunerile PiS privind mass-media publică ar duce la pierderea independenței acesteia față de influențe politice.
Față de noul proiect de lege privind mass-media publică și-au exprimat de asemenea îngrijorarea și reprezentanți ai Comisiei Europene. Înainte ca legea să fi trecut de Sejm, Prim-Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a trimis o scrisoare cu privire la această chestiune adresată Ministrului Afacerilor Externe, Witold Waszczykowski și Ministrului Justiției, Zbigniew Ziobro.
Săptămâna trecută Comisia Europeană a activat pentru prima oară cadrul său cu privire la statul de drept, ceea ce va avea drept consecință deschiderea oficială a unei anchete cu privire la ce se întâmplă în Polonia și inițierea de discuții care să adreseze această criză.
Într-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Zeitung, Comisarul European pentru Economia și Societatea Digitală, Günther Oettinger, a declarat: „Există multe motive pentru a activa cadrul cu privire la statul de drept și pentru a plasa Varșovia sub monitorizare”.