EU Watch

UE își dorește mai multă legitimitate ca entitate democratică

Prin reformele cu privire la sistemul de petiționare al UE, finanțarea mai strictă a partidelor europene și alte elemente ale Pachetului privind democrația propuse de Comisia Europeană este evident că UE își dorește legitimitate democratică.

by György Folk

Discursul din acest an al lui Jean-Claude Juncker cu privire la Starea Uniunii poate fi văzut retrospectiv ca un impuls pentru schimbare în Europa.

După ani de declin economic și de dezamăgire, președintele Comisiei Europene a fost pentru prima dată în măsură să trimită un mesaj puternic care rezonează pozitiv în întreaga mass-media europeană. "Univiziunea” sa pentru Europa, menită să elimine decalajul dintre Europa de Vest și țările din Europa Centrală și de Est, poate fi considerată depășită. Însă promisiunea de a consolida moștenirea democratică a UE, pe lângă continuarea integrării economice, este un semn promițător, semnalând dezvoltarea unei Europe care își ascultă mai bine cetățenii și reflectă mai bine realitățile cu care se confruntă comunitățile sale.

"Uniunea noastră are nevoie de un salt democratic. De multe ori alegerile de la nivel european au fost reduse la nimic mai mult decât suma campaniilor naționale. Democrația europeană merită mai mult. Ar trebui să le oferim partidelor europene mijloacele de a se organiza mai bine", a declarat Juncker în discursul său privind Starea Uniunii.

Chiar și instituțiile europene recunosc că sistemul de petiționare la care au acces cetățenie UE, Inițiativa cetățenilor europeni (ICE), nu a avut succesul la care se spera în primii 5 ani de existență. Au fost inițiate doar 50 de inițiative, doar pentru 4 dintre acestea reușindu-se să se strângă cele 1 milion de semnături necesare pentru examinarea lor. Probleme similare există și în legătură cu instrumentele de democrație directă ale UE; lipsa unor partide cu adevărat europene și finanțarea lor greoaie sunt doar două dintre chestiunile care îi împiedică pe cetățeni să aibă mai multă încredere în UE.

Alberto Alemanno, un academician și cofondator al Good Lobby Initiative (Inițiativa pentru lobby de calitate), care promovează lobby-ul civic, a declarat pentru Liberties în legătură cu aceste reforme: „Potrivit discursului lui Juncker, Comisia pare să sugereze că a sosit timpul ca UE să se concentreze mai puțin asupra politicilor și mai mult pe politică, eventual prin implicarea unui număr mai mare de cetățeni, atât la nivel electoral, cât și la nivel civic. În plus, reforma ICE promovează democrația participativă, făcând-o mai prietenoasă cu cetățenii, iar propunerea cu privire la finanțarea partidelor politice are potențialul de a consolida democrația reprezentativă în spațiul UE".

Ce ar putea urma

Reformele cu privire la ICE , inclusiv reducerea vârstei de votare de la 18 la 16 ani, promit că vor facilita inițierea și susținerea inițiativelor de către cetățeni prin introducerea mai multor instrumente digitale și prin eliminarea unor cerințe împovărătoare. Comisia Europeană și-a asumat de asemenea dreptul de a decide cu privire la inițiativele cetățenilor europeni la nivel politic, pentru a accelera și simplifica acceptarea acestora. În consecință, singura care a fost respinsă este inițiativa „Stop Brexit", care depășește în mod clar domeniul de aplicare al normelor relevante. Cetățenii vor avea acces la traduceri gratuite cu privire la inițiativele lor și vor putea să voteze cu acte de identitate electronice. Se va lansa, de asemenea, un website unificat și simplificat, iar pentru organizatori va fi oferit un serviciu gratuit de colectare a datelor online. Mai mult, faptul că astfel de inițiative for putea fi inițiate de persoane care au minim 16 ani, nu 18, aduce în joc 10 milioane de potențiali suporteri îdin generația care este cea mai apropiată de tehnologie.

Alemanno subliniază însă că „niciuna din reformele propuse nu este capabilă să abordeze singură decalajul de responsabilizare a cetățenilor care caracterizează procesul de luare a deciziilor la nivelul UE. Cu toate acestea, ambele ar putea crea un mediu favorabil pentru stabilirea de agende de către cetățeni - printr-un acces mai ușor la ICE - și o reprezentare politică mai autentică la nivel UE, prin reducerea obstacolelor pe care le întâlnesc inițial partidele politice europene. Cu toate acestea, pentru a realiza acest lucru, Parlamentul și Consiliul vor trebui să își finalizeze reformele privind componența Parlamentul și cel al legii electorale a UE".

Alemanno a ținut să adauge și că reformele ICE nu abordează de fapt întrebarea cea mai spinoasă formulată de Glyphosate ECI campaign: Ce se întâmplă atunci când o inițiativă cetățenească europeană se suprapune cu un proces curent de luare a deciziilor din UE? Cum ar putea un milion de semnături să joace un rol într-un astfel de proces? Campania Glyphosate sugerează că nu mai este credibil să susținem că inițiativele cetățenești și luarea de decizii de zi cu zi pot fi complet separate una de cealaltă.

Partide cu adevărat europene

Tratatul de la Lisabona, care este un fel de Constituție a UE, a creat posibilitatea de a crea „partide europene”. Cu toate acestea, până în prezent, grupurile parlamentare din Parlamentul European sunt adunări de politicieni din diferite partide de la nivel național ale căror agende se aseamănă de cele mai multe ori foarte puțin.

Din acest punct de vedere, nu s-au schimbat prea multe de la introducerea, în 2014, a Regulamentului privind statutul și finanțarea partidelor politice și fundațiilor politice europene, chiar dacă acesta are drept scop creșterea vizibilității, recunoașterii, eficacității, transparenței și răspunderii partidelor politice europene. Comisia lui Juncker își dorește să adopte modificările propuse înainte de alegerile din 2019 pentru a asigura schimbarea de care este atât de multă nevoie.

Rămân însă multe aspecte problematice, precum faptul ca diferiți membri ai acelorași partide naționale finanțează partide diferite de la nivel european. O altă problemă importantă o constituie modul de distribuie în UE al fondurilor pentru partide europene, care nu este suficient de conexat cu numărul de voturi obținute în cadrul alegerilor europene. Pentru a aborda reprezentarea reală și problemele de finanțare echitabilă, Comisia Europeană a propus creșterea procentului de finanțare alocat pe baza cotei de vot real de la 85% la 95%. În prezent 15% din fonduri sunt împărțite între toate părțile, indiferent de numărul de alegători pe care îi reprezintă.

Alemanno afirmă că propunerea privind finanțarea partidelor politice ne reamintește și că procedura prevăzută la articolul 7 nu este singura armă pe care o are UE împotriva statelor membre care încalcă principiile statului de drept, cum ar fi Ungaria și Polonia. În propunerea Comisiei se prevede de asemenea consolidarea mecanismului care există în prezent pentru supravegherea respectării de către partidele politice din UE ale valorilor fundamentale ale UE. Deși în prezent acesta este deseori trecut cu vederea, el poate funcționa foarte eficient ca modalitate de impunere de sancțiuni. Situația din prezent rămâne oricum nesurprinzătoare având în vedere faptul că 30% dintre deputații europeni aparțin unor grupuri politice europene ale căror partide sunt percepute sau acționează în mod populist- a se vedea spre exemplu partidul Fidesz din Ungaria care aparține grupului PPE, Syriza și Podemos din grupul Greens-EFA, UKIP, AfD și M5S din grupul EFFD.

Nu există o soluție magică

Chiar dacă niciuna dintre soluțiile prezentate mai sus nu pare extrem de ambițioasă, este adevărat și că niciun cetățean rațional din UE nu ar trebui să aibă așteptări prea mari cu privire la implementarea acestora. Rămâne însă important faptul că după atâția ani în care Comisia a trebuit să-și apere legitimitatea, Președintele său a reușit în sfârșit să trimită un mesaj pozitiv care poate contribui la menținerea unității în cadrul UE și la reducerea deficitului democratic al Uniunii.

După cum a spus Juncker, "avem nevoie de partide europene cu o dimensiune europeană reală și care pot genera schimbare”.