Curtea Constituțională din Ungaria (CC), Comisia Electorală Națională (CEN) și Autoritatea pentru Protecția Datelor (APD), în loc să acționeze în vederea limitării puterii lui, servesc interesele guvernului. Aceasta pune in pericol drepturile fundamentale ale noastre, ale cetățenilor, deoarece afectează punctul de bază al democrației, și anume procesul electoral.
Curtea Constituțională a respins două plângeri în câteva zile. Și-a motivat deciziile făcând referire la aspecte formale și fără să analizeze cauzele pe fond. Prima plângere a fost depusă în legătură cu reglementarea punerii de afișe electorale în spații publice. Ea susținea că limitările existente în legătură cu posterele comerciale au fost extinse, prin lege, și asupra afișelor electorale. În acest fel, limitele, care erau deja consacrate într-un act privind procedura electorală, au fost extinse în mod arbitrar. Aceasta restrânge, fără îndoială, oportunitățile de campanie electorală și este strâns legată de problema abilității cetățenilor de a-și exercita dreptul de vot. Cu toate acestea, CC a decis că nu există suficiente motive pentru o analiză a constituționalității normei relevante. Prin urmare, nu a abordat fondul cauzei.
A doua plângere a fost depusă în legătură cu exercitarea dreptului la vot de către alegătorii de peste hotare, susținând că aceștia sunt discriminați deoarece nu au dreptul să voteze prin poștă. Plângerea – care nu este singura de acest fel depusă la CC- a fost respinsă deoarece Curtea a considerat că alegătorii de peste hotare nu sunt părți afectate. Conform raționamentului absurd al CC, reclamantul nu este afectat de o astfel de lege tocmai pentru că legislația contestată îl exclude pe el sau pe ea de la posibilitatea de vot prin corespondență. Respingerea acestor plângeri ne face să ne întrebăm dacă în Ungaria se mai ține cont de principiul egalității în fața legii.
Într-o a treia plângere, Autoritatea pentru Protecția Datelor (APD) și Autoritatea pentru Liberul Acces la Informație, urmând calea deschisă de Comisia Electorală Națională (CEN) au abandonat și ele cetățenii. Există motive întemeiate să se presupună că datele personale ale alegătorilor sunt abuzate și cu toate acestea Comisia Electorală Națională a considerat că nu este obligată să monitorizeze rapoarte cu privire la abuzul masiv de semnături electorale. Plângerile existente au abordat problema existenței unor candidați care au reușit să colecteze numărul necesar de semnături prin utilizarea abuzivă de date cu caracter personal. APD a considerat că monitorizarea unor astfel de plângeri ar constitui o aglomerare disproporționată a volumului de muncă al biroului, care ar putea amenința fluxul procesului electoral.
Deciziile acestor forumuri nu pot fi justificate de termenele administrative scurte ale alegerilor. În contextul acestor "performanțe" din ultima săptămână ale acestor așa-zis organisme independente ale statului maghiar, trei organizații pentru drepturile omului au ajuns la concluzia că restructurarea radicală a dreptului public maghiar a atins punctul culminant. Practic, toate procedurile și mecanismele juridice capabile să corecteze luarea de decizii în mod anti-democratic, în conformitate cu statul de drept, au fost înlăturate. Lăsând nerezolvate problemele legate de procesul electoral aflat în curs de desfășurare, aceste instituții independente au demonstrat că preferă să servească interesele guvernului decât să asigure respectarea Constituției și protejarea drepturile fundamentale.
Citește mai mult aici.
Institutul Károly Eötvös, Comitetul Helsinki din Ungaria și Uniunea pentru Libertăți Civile din Ungaria