Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) ar putea avea un impact devastator.
Pentru cei care lucrează, care riscă să piardă cel mai mult de pe urma acestuia. Contrar analizei de impact prezentată de Comisia Europeană în 2013, potrivit căreia acesta ar face ca doar în Belgia să se creeze 4.000 de locuri de muncă noi, TTIP-ul ar putea de fapt avea drept efect dispariția, doar în Belgia, a 60.000 de locuri de muncă.
Pentru sistemul de sănătate, pentru care Belgia cheltuie în prezent doar 11,2% din PIB, reușind însă să garanteze acces la acesta pentru toți cetățenii săi. Sistemul de sănătate va fi însă plasat în concurență cu sistemul american, pentru care SUA cheltuie 17,1% din PIB-ul său, reușind însă să perpetueze un sistem extrem de ineficient și faimos pentru nedreptățile sociale care îi sunt specifice.
Pentru consumatori, pentru că standardele cu privire la produse sunt mult mai puțin restrictive în SUA și mult mai favorabile corporațiilor multinaționale, așa cum ne arată industria de cosmetice: în Europa sunt interzise pentru motive de sănătate publică 1.300 de produse, în timp ce de cealaltă parte a Atlanticului sunt interzise doar 11 astfel de produse.
Mecanisme de soluționare a litigiilor
La fel de controversat rămâne și impactul TTIP asupra mediului și asupra dezvoltării, în special având în vedere protecția și mai mare de care se vor bucura investitorii privați prin intermediul mecanismelor de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat.
Aceste mecanisme oferă investitorilor privați posibilitatea de a da în judecată orice stat pentru adoptarea de legi în legătură cu care investitorul consideră că ar putea afecta profitul la care investitorul se aștepta atunci când a făcut investiția. Legile care ar putea fi astfel contestate includ legile din domeniul social sau din domeniul protecției mediului pe care statele le-ar adopta în vederea îmbunătățirii standardelor și a protecției drepturilor.
Acest mecanism de soluționare a disputelor este de asemenea privat, iar instanțele naționale din Belgia nu pot interfera cu el. În cazul în care investitorul ar avea câștig de cauză în cadrul mecanismului, statul belgian s-ar putea trezi cu datorii de milioane de dolari față de acesta. O astfel de situație este total inacceptabilă, fiind și motivul pentru care atât de multe organizații protestează împotriva creării unui astfel de mecanism. Campania NO 2 ISDS! a fost creată tocmai pentru a le cere politicienilor să voteze în viitorul apropiat împotriva creării unui astfel de mecanism.
Protecția datelor
TTIP are avea consecințe și asupra domeniului drepturilor omului și protecției datelor. Într-o „societate a informațiilor” și într-o „economie digitală", comerțul de date constituie una dintre cele mai importante ramuri de comerț pentru multinaționale precum Google, YouTube sau Amazon. Multinaționale precum Axciom dețin deja fișiere cu date cu privire la peste 700 de milioane de cetățeni din SUA și din Europa.
Jumătate din cetățenii europeni se află, de cele mai multe ori fără să știe, în registre de evidență. Luând în considerare TTIP-ul și Acordul cu privire la Comerțul în Servicii (TISA), un alt acord extrem de controversat, cu privire la liberalizarea serviciilor și care a fost și el negociat în secret, companiile americane promovează anularea reglementărilor europene cu privire la protecția datelor.
Dacă vor avea succes, vom vedea subminate drepturi fundamentale, precum dreptul la viață privată, doar din motive de ordin economic. O astfel de situație este și ea innaceptabilă!
Încredere transatlantică
Cu doi ani în urmă Guy Verhofstadt, europarlamentarul belgian care este și liderul Grupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, cerea ca TTIP-ul să respecte drepturile cetățenilor europeni, după ce a ieșit la iveală faptul ca Agenția Națională de Securitate din SUA furase mase uriașe de date.
Acum mai bine de un an Martin Schulz, președintele Parlamentului European cerea suspendarea negocierilor cu privire la TTIP pe perioada dezbaterilor respective, iar Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, cerea și el americanilor să îi asculte pe europeni în loc să inițieze acțiuni de supraveghere în masă.
Astăzi, când tot mai multe scandaluri cu privire la punerea sub supraveghere a maselor ies la iveală, vrem să vedem toate aceste probleme discutate și explicate. Solicităm așadar suspendarea imediată a negocierilor cu privire la TTIP care, deși autoritățile susțin contrariul, constituie cu siguranță un pericol major pentru drepturile economice, sociale, culturale și pentru drepturile din domeniul protecției mediului din Europa.