Tech & Rights

Sistemele de recunoaștere facială ne tratează pe toți ca pe niște suspecți

Cu toții avem dreptul la viață privată. Guvernele nu au voie să îl încalce când au ele chef. Dacă autoritățile doresc să spioneze pe cineva, ar trebui să fie nevoite să obțină în prealabil o autorizație în acest sens.

by LibertiesEU

Cu toții ne dorim să avem libertatea de a ne vedea de viața noastră de zi cu zi fără a fi spionați. Recunoașterea facială însă ne răpește această libertate. Ne tratează pe toți ca pe niște suspecți și dă de pământ cu prezumția de nevinovație.

Suntem așadar forțați să renunțăm la o parte din libertatea noastră și, în schimb, Guvernul ne promite că vom fi mai în siguranță. Măcar de ar fi adevărat.

Software-ul este dubios

De fapt, eficacitatea programelor de recunoaștere facială este discutabilă. Nu există exemple concrete despre momente în care acestea să fi fost folosite pentru a opri vreun atac terorist iminent, însă par să aibă un succes nebun în a le oferi piste false organelor de aplicare a legii.

În ciuda faptului că programele de recunoaștere facială se extind treptat în Europa, rezultatele folosirii lor nu au fost încurajatoare.

Au fost folosite în cadrul finalei Ligii Campionilor din 2017 în Țara Galilor, unde au făcut 2.297 de identificări greșite. Poliția britanică din Țara Galilor de Sud a utilizat un program de recunoaștere facială între mai 2017 și martie 2018. Sistemul a identificat 2.685 de persoane ca suspecte de a fi comis infracțiuni, dintre care 2.451 din cazuri s-au dovedit a fi identificări greșite.

În ciuda acestor rezultate, autoritățile continuă să exagereze cu privire la precizia software-urilor de recunoaștere facială. În Germania, unde Guvernul intenționează să le utilizeze pe 14 aeroporturi și în 134 de gări, autoritățile insistă că software-ul are o acuratețe de 80%.

Însă o asociație de hackeri activiști spune că Guvernul german minte publicul. Dacă toți cei trei furnizori de sisteme de recunoaștere facială ar începe să lucreze împreună, ar putea fi posibilă obținerea unui astfel de rezultat. Dar, luate individual, niciunul dintre cele trei sisteme nu depășeșete o rată de succes de 68,5%.

Și chiar dacă sistemele ar reuși să aibă dreptate 8 din 10 ori, tot ar fi complet inacceptabil. Să presupunem că sistemele ar fi și mai precise, având o rată de succes de 99,99%. Aceasta înseamnă că ar greși o dată la 10.000 de scanări ale feței.

Așadar, dacă ar scana 10 milioane de pasageri dintr-un aeroport, precizia de 99,99% s-ar traduce în 1.000 de identificări greșite. Și haideți să ținem cont de faptul că aceste sisteme vor fi folosite cel mai mult în locurile cele mai aglomerate - aeroporturi, gări, centre comerciale, zone cu trafic pietonal ridicat.

Ce va face UE?

UE este în proces de a decide modul de reglementare a utilizării sistemelor de recunoaștere facială, însă, pentru moment, va permite statelor membre să continue să le utilizeze.

În ianuarie a fost făcută publică, neintenționat, o versiunea în lucru a unui document UE, care a dezvăluit că se are în vedere, la nivelul Comisiei Europene, adoptarea unei interdicții de cinci ani cu privire la utilizarea de sisteme de recunoaștere facială în zonele publice.

Interdicția este menită a oferi legiuitorilor timp pentru a înțelege cum pot fi împiedicate guvernele și companiile să abuzeze de programele de recunoaștere facială. Însă, chiar și pentru această perioadă tranzitorie, au fost propuse excepții pe motive ce țin de securitate, precum și pentru cercetare și dezvoltare.

Având în vedere aceste excepțiile, este greu de crezut că utilizarea sistemelor de recunoaștere facială va fi interzisă în locuri precum aeroporturile și stațiile foarte ocupate ale altor mijloace de transport. Guvernele vor spune cel mai probabil ca utilizarea lor în astfel de locuri e necesară pentru siguranța cetățenilor.

Cu toate acestea, există speranțe pentru mai multă strictețe din partea UE. Margrethe Vestager, Vicepreședinta Comisiei pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat că, în opinia sa, sistemele de recunoaștere facială încalcă GDPR-ul, regulamentul UE privind protecția datelor cu caracter personal.

Dacă opinia Curții de Justiție a UE ar fi aceeași, s-ar putea ajunge la restricționarea utilizării sistemelor de recunoaștere facială la nivelul statelor membre. Însă o astfel de decizie a CJUE pare puțin probabilă.

Cu toții avem dreptul la viață privată

Dreptul la viață privată este un drept fundamental, pe care îl avem cu toții. Guvernele nu au voie să îl încalce când au chef. Dacă autoritățile doresc să spioneze pe cineva, ar trebui să fie nevoie să aducă dovezi prin care să-și argumenteze suspiciunile, doar utlerior unei astfel de proceduri putând obține permisiunea de a încălca dreptul la viață privată.

Uneori încălcările drepturilor noastre care par nesimnificative și trec neobservate pot fi cele mai dăunătoare. Sitemele de recunoaștere facială ne transformă societățile libere în state polițienești. Acestea le permit guvernelor să ne înregistreze și să stocheze date despre noi fără ca noi să știm sau să consimțim la așa ceva. Acest lucru este ilegal, nedrept și nu se poate întâmpla într-un stat care pretinde a fi o democrație.