Conform unui sondaj realizat în luna octombrie de către Centrul Vilmorus de cercetare a pieței și opiniei publice, majoritatea persoanelor care locuiesc în Lituania și consideră că le-au fost încălcate drepturi (95%) nu au raportat încălcarea niciunei instituții. Studiul a fost comandat de Institutul de Monitorizare a Drepturilor Omului (IMDO).
În anii precendenți situația era diferită, cu în jur de o cincime dintre respondenți indicându-și dorința de a-și apăra drepturile (peste 18% în 2012 și peste 22% în 2010).
Dovile Šakalienė, director al IMDO, a declarat miercuri (10 decembrie), în timpul unei conferințe de presă, că din aceste 95%, marea majoritate -66%- aleg să nu ia nici o măsură pentru că nu cred ca va avea vreun efect, în timp ce aproape o cincime nu fac nimic pentru că pur și simplu nu știu unde ar trebui să meargă să se plângă.
„Nu ar trebui să ne autoflagelăm spunându-ne că statul s-a destrămat și nu se mai poate avea încredere în el- am avut de a face noi înșine cu eforturi antagoniste (propagandă din est care subminează valorile europene) care nu au făcut decât să ne lezeze. Ar trebui să fim conștienți de situație, să o înțelegem, să recunoaștem că există și să mergem mai departe, concentrându-ne mai mult asupra persoanelor care nu știu ce să facă sau unde să meargă, deoarece cunoștințele publicului cu privire la instituțiile de stat care sunt responsabile de protecția drepturilor omului, care ar trebui să apere oamenii și să le ofere ajutor, este – sinceră să fiu - deplorabilă", a adăugat doamna Šakalienė.
Studiul a arătat de asemenea că persoanele care locuiesc în Lituania consideră că unul dintre cele mai vulnerabile la abuz dintre drepturile civile și politice este dreptul la un proces echitabil (a primit un scor de 6,47 pe o scară de la 1 la 10 - unde 1 înseamnă a fi cel mai puțin vulnerabil și 10 a fi cel mai vulnerabil).
Potrivit IMDO, în comparație cu studiul din 2012, există o tendință de creștere a înțelegerii vulnerabilității tuturor drepturilor care au făcut obiectul anchetei. A existat în special o creștere a numărului de persoane care consideră că cel mai vulnerabil drept al lor este dreptul la viață privată (6,11% în 2014 de la 5,25% în 2012).