O Lege privind supravegherea în masă, care a fost trecută prin Parlament în doar câteva zile, a fost declarată ilegală de către Înalta Curte din Marea Britanie.
Într-un caz inițiat de către parlamentarii David Davis și Tom Watson, care au fost reprezentați de către Liberty, instanța a constatat că punctele 1 și 2 din Legea din 2014 privind păstrarea datelor și puterile de anchetă (DRIPA) sunt incompatibile cu dreptul cetățenilor britanici la viață privată și la comunicații private, precum și la protecția datelor cu caracter personal, așa cum sunt acestea protejate în articolele 7 și 8 ale Cartei Drepturilor Fundamentale a UE.
O hotărâre extrem de importantă
Hotărârea aceasta extrem de importantă a fost emisă vineri, la exact un an după ce DRIPA aprimit avizul de conformitate pe 17 iulie 2014. Proiectul de lege a fost la vremea aceea grăbit prin Parlament de către coaliția aflată la putere în Guvern, care a susținut că este vorba despre legislație de „urgență”, la trei luni după ce Curtea de Justiție a UE decisese că Directiva UE cu privire la păstrarea de date trebuie anulată pentru că încalcă dreptul la viață privată.
DRIPA permite unei agenții de stat (Home Secretary) să solicite companiilor din domeniul telecomunicațiilor să păstreze anumite date pentru 12 luni. Pot astfel fi păstrate date cu privire la activități precum e-mailurile, apelurile, mesajele și activitatea de pe internet a parlamentarilor, jurnaliștilor, avocaților sau medicilor din Marea Britanie, chiar și atunci când oamenii consideră că aceste date sunt confidențiale.
Datele care sunt păstrate sub DRIPA sunt supuse unui regim extrem de lejer care face accesul la ele relativ ușor, acestea putând fi utilizate de către sute de autoritățile publice, multe dintre acestea putând acorda acces și altor persoane pentru o varietate de motive care nu au nimic de-a face cu vreo anchetă cu privire la vreo infracțiune gravă. Aproximativ 500.000 de astfel de cereri sunt aprobate în fiecare an.
Împotriva legii
Înalta Curte a considerat că secțiunile 1 și 2 din DRIPA încalcă legea din următoarele motive:
·Nu stabilesc norme clare și precise pentru a garanta că datele sunt accesate doar în scopul prevenirii și depistării infracțiunilor grave, sau pentru efectuarea urmăririi penale referitoare la astfel de infracțiuni.
·accesul la date nu trebuie să fie autorizat de către o instanță sau un organism independent, neexistând posibilitatea ca o astfel de decizie să limiteze accesul la și utilizare de date doar în măsura în care este strict necesar. În hotărâre se precizează: „Necesitatea de a primi aprobare din partea unui judecător sau a unui alt funcționar în întregime independent de autoritatea sau organismul care a depus cererea nu ar trebui să fie, cu condiția ca persoana responsabilă să fie instruită și să aibă experiență corespunzătoare, deosebit de greoaie".
Aceste prevederi din DRIPA vor continua să rămâne în vigoare până la sfârșitul lunii martie a anului 2016, pentru a oferi suficient timp Guvernului pentru a legifera în mod corespunzător. Anul viitor însă, acestea vor înceta să mai producă efecte.
Este nevoie de schimbare
James Welch, directorul departamentului juridic al Liberty:
„Liberty solicită de mult timp reforme fundamentale cu privire la legile noastre din domeniul supravegherii în masă pentru a garanta că drepturile publicului sunt respectate în mod corespunzător de către Guvernul nostru – numărul de voci care solicită schimbarea este acum în creștere. Activiști, parlamentari din întreg spectrul politic, referentul Guvernului cu privire la legislația anti-terorism, cu toții solicită control judiciar și garanții clare. Înalta Curte s-a alăturat acum mișcării, declarând ilegale prevederi cheie ale DRIPA. Agenția de Stat (Home Secretary) trebuie acum să își asume public angajamentul de a efectua activități de supraveghere doar respectând în mod adecvat dreptul la viață privată, democrația și statul de drept- și să nu mai continue cu practicile de până acum”.
David Davis, membru al Partidului Conservator:
„Curtea a recunoscut ceea ce multora le era clar încă de anul trecut și anume că legislația înaintată în mod pripit și fără suficientă atenție de către Guvern este eronată. Vor trebui acum să rescrie legea pentru a solicita control judiciar sau altă formă de control independent înainte de a accesa datele unor oameni nevinovați, pentru a reflecta astfel noul consens care există între experți, în rapoarte precum raportul RUSI sau raportul elaborat de Anderson. Aceste schimbări vor îmbunătăți atât viața privată, cât și securitatea, iar, în timp ce Guvernul a acordat Parlamentului o zi pentru a lua în considerare legislația sa, instanța i-a acordat aproape nouă luni".
Tom Watson, membru al Partidului Muncii:
„Guvernul a fost avertizat că dacă va grăbi adoptarea unor acte legislative importante din domeniul securității va sfârși prin a avea legislație eronată. Acum Înalta Curte a declarat că trebuie [ca Guvernul] să se întoarcă la Parlament și să acționeze în mod corespunzător. Guvernul le-a acordat parlamentarilor o zi pentru a discuta despre legislația care a fost prezentată în mod greșit ca respectând dreptul oamenilor la viață privată: acum are timp până în luna martie 2016 pentru a se asigura că legea este re-scrisă. Trebuie să existe o supraveghere independentă a competențelor de colectare a datelor de către Guvern și trebuie să existe un cadru adecvat și norme privind utilizarea și accesul la date legate de mijloacele de comunicare ale cetățenilor."
Tot mai multă lume este de acord
Hotărârea vine după un raport important publicat în luna iunie de către referentul Guvernului cu privire la legislație din domeniul combaterii terorismului, David Anderson QC, care a descris legea actuală ca „nedemocratică" și „intolerabilă" și care a cerut o revizuire cuprinzătoare a legislației care reglementează mijloacele de supraveghere de care face uz statul. Acesta a recomandat, printre altele, să fie nevoie de autorizare judiciară prealabilă pentru eliberare de mandate pentru interceptare și pentru anumite solicitări cu privire la date legate de comunicare- garanții solicitate de către Liberty de mai bine de un deceniu.
La începutul acestei săptămâni, în urma unei evaluări realizate de către Royal United Services Institute (RUSI- Institutul Serviciilor Roiale Unite) - al cărui panou îi include pe fostul director general MI5, directorul Serviciului Secret de Informații și directorul serviciilor de inteligență ale Poliției Metropolitane – s-a recomandat introducerea necesității de a primi autorizare judiciară pentru eliberarea de mandate de interceptare. Necesitatea de a avea control judiciar este susținută, de asemenea, de către Partidul Muncii, SNP, liberal-democrați, Partidul Verzilor și un număr de parlamentari conservatori importanți, cum ar fi fostul procuror general Dominic Grieve QC.
Sistemul actual este inadecvat
În puținele cazuri de spionaj care au ieșit la lumină în ultimii ani, a devenit clar că sistemul de auto-autorizare este unul inadecvat. Poliția Metropolitană a accesat înregistrări ale convorbirilor telefonice ale unor jurnaliști, a spionato pe Baroneasa Doreen Lawrence și pe familia acesteia și s-a infiltrat în grupuri care militează pentru justiție socială și pentru protecția mediului ajungându-se la nivelul la care au existat femei care au fost înșelate de agenți, care le promiteau relații romantice pe termen lung- o astfel de femeie având chiar și un copil cu unul dintre ofițerii aflați sub acoperire.
În aceeași perioadă au existat procese intentate împotriva GCHQ, care au scos la iveală faptul că fuseseră ascultate convorbirile cu avocatul, care ar fi trebuit să fie confidențiale, ale unei persoane care fusese supusă torturii și care considera Marea Britanie ca fiind complice în extrădarea sa în Libia lui Gaddafi și că fuseseră spionate organizații care activează în domeniul drepturilor omului.
Secretarul de Stat Theresa May a refuzat până în prezent să își asume vreun angajament cu privire la necesitatea unei autorizări judiciare prealabile, așa cum i-a fost recomandat în raportul lui Anderson. Marea Britanie este singurul dintre statele Five Eyes (Cinci Ochi) - o alianță formată din Marea Britanie, SUA, Australia, Canada și Noua Zeelandă – care nu solicită autorizare prealabilă din partea unui judecător pentru a emite mandate de interceptare.
Hotărârea poate fi citită aici.
O opinie realizată de către Liberty, Privacy International, Open Rights Group, Big Brother Watch, Articolul 19 și PEN cu privire la adoptarea pripită a DRIPA disponibilă aici.