Tech & Rights

Turciei i se cere să nu mai oblige copiii care nu vor să meargă la ore de religie

CEDO a explicat că sistemul de învățământ din Turcia - care oferă posibilitatea de a nu merge la orele de religie doar elevilor creștini și evrei- nu este suficient de deschis pentru a asigura respectarea convingerilor părinților.

by Polish Helsinki Foundation for Human Rights

Religia alevi este o formă a islamului în care credința în Imami este îmbinată cu ritualuri păgâne. Cei care fac parte din acest cult reprezintă 20-30% din populația Turciei. Aleviții sunt foarte diferiți de suniți, persoane care cred într-o altă formă a islamului și care reprezintă majoritatea turcilor.

Orele de religie obligatorii

Paisprezece cetățeni turci, adepți ai credinței alevi și părinți ai unor adolescenți, au solicitat Ministerului Educației să inițieze un proces de consultare cu liderii comunității alevi în vederea revizuirii curriculei orelor de religie și etică pentru a include cultura și filozofia alevi. Conform acestora, conținutul orelor obligatorii de religie și etică din școli au la bază înțelegerea sunită a islamului. După ce au fost informați cu privire la faptul că cererea le-a fost respinsă, aceștia au decis să conteste decizia în fața instanțelor administrative. Instanțele le-au respins contestația pe baza unui raport al exprților, conform cărora curricula orelor de religie nu acordă prioritate nici unuia dintre culte, abordarea fiind una care privește credința în mod obiectiv.

Bazându-se pe articolul 2 din Protocolul nr. 1 (dreptul la educație), părinții au depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Au susținut că orele obligatorii de religie și etică din școli au la bază înțelegerea sunită a islamului și că de aceea au fost împiedicați ca, în calitate de părinți, să se bucure de dreptul de a alege convingerile religioase și filosofice în conformitate cu care vor fi crescuți și educați copiii lor.

Convingeri contradictorii

În hotărârea sa din 16 septembrie 2014, CEDO a făcut referire la modificările aduse curriculei orelor obligatorii de religie și etică în urma hotărârii din Hasan și Eylem Zengin din 2007. Instanța a observat însă că modificările aduse s-au limitat la a include informații despre diversele culte existente în Turcia, fără a revizui cu adevărat principalele teme ale curriculei, care continuă să prezinte islamul așa cum este el practicat și interpretat de majoritatea sunită din Turcia. CEDO a precizat că nu are rolul de a adopta o poziție cu privire la chestiuni legate de interpretările islamului, însă a adăugat că statul are obligația de a-și menține neutralitatea și imparțialitatea în materie de religie.

Faptul că programa orelor obligatorii de religie și etică acordă prioritate islamului așa cum este el practicat și interpretat de majoritatea populației din Turcia nu reprezintă, în sine, o abatere de la principiile pluralismului și obiectivității. Cu toate acestea, având în vedere caracteristicile cultului alevi, reclamanții pot în mod legitim să considere că abordarea adoptată în cadrul orelor obligatorii poate face copiii să vadă o contradicție între valorile care le sunt predate la școală și propriile valori.

Scutiri de la orele de religie

CEDO a explicat că astfel de contradicții nu pot fi evitate decât dacă există o procedură adecvată de acordare de scutiri de la orele de religie. Sistemul turc oferă posibilitatea de a fi scutiți de la orele de religie și etică doar elevilor creștini și evrei. Posiblitatea de obținere de scutiri a fost introdusă cu scopul de a proteja elevii de la a vedea contradicții între convingerile care le sunt predate la școală și convingerile religioase și filosofice ale părinților lor. Instanța a precizat că aproape toate statele membre ale Consiliului Europei oferă elevilor cel puțin o cale prin care pot să fie scutiți de la orele de religie, fie că este vorba despre posibilitatea de a obține scutiri, fie că este vorba despre posibilitatea de a studia un obiect alternativ, fie că este vorba despre a face participarea la orele de religie opțională pentru toată lumea.

Curtea a concluzionat că sistemul de învățământ turc nu oferă opțiuni adecvate pentru a asigura respectarea convingerilor părinților, așa că există o încălcare a articolului 2 din Protocolul nr. 1. Nu au fost acordate despăgubiri deoarece reclamanții nu au solicitat luarea unei astfel de măsuri. Deoarece încălcarea articolului 2 a avut de a face cu o problemă structurală, CEDO a cerut Turciei să adopte măsuri adecvate pentru a remedia situația, sugerând în special introducerea unui sistem prin care elevii să poată obține scutiri de la orele de religie și etică fără ca părinții lor să trebuiască să își divulge convingerile religioase sau filozofice.

Hotărârea din acest caz ne reamintește de cea din Grzelak c. Poloniei din 2010, hotărâre care nu a fost încă implementată de guvernul polonez. În cazul polonez părinții unui elev de școală primară le-au solicitat autorităților să organizeze ore de etică pentru copil. Dat fiind faptul că fiul lor nu mersese la orele de religie, carnetul său de note conținea o liniuță acolo unde ar fi trebuit să fie nota pentru orele de „religie/etică”. Ore de etică însă nu existau, așa că din carnet erau evidente convingerile religioase ale familiei. CEDO a considerat că a fost încălcat astfel articolul 14 (interzicerea discriminării), coroborat cu articolul 9 (libertatea de gândire, conștiință și religie).