În aprilie 2017, România a fost condamnată la CEDO în cauza REZMIVEȘ şi alţii c. ROMÂNIA, o hotărâre pilot care are ca obiect supraaglomerarea penitenciarelor şi celelalte condiţii necorespunzătoare de detenţie. Ca urmare a acestei hotărâri, în ianuarie 2018, Guvernul României a comunicat Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (care se ocupă de executarea hotărârilor CEDO) un plan de măsuri pentru rezolvarea problemelor privind supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie.
Planul de măsuri este un angajament al României că în următorii șapte ani (2018-2024) va moderniza 1351 de locuri de cazare în penitenciare și va construi 8095 de locuri noi. În același plan, Guvernul s-a angajat să amenajeze 1596 de locuri noi în aresturi și să modernizeze 187 din cele existente.
În 2019, al doilea an din cei șapte, ne aflăm în fața unor cifre care arată că Guvernul a făcut: 70 de locuri noi de detenție, a modernizat 282 de locuri existente și a făcut 0 demersuri pentru construirea celor două penitenciare noi promise. Asta înseamnă mai puțin de jumătate din ce a promis (pentru această etapă) în privința penitenciarelor. A reușit să modernizeze și o parte din aresturi, respectiv 147 de locuri.
În același timp, gradul de ocupare a penitenciarelor se menține constant la 111% în 2019, deși prin Legea „recursului compensatoriu” au fost eliberați 14.402 deținuți în perioada 2017-2019.
Gradul de ocupare în aresturi este de numai 55%.
Condițiile de deținere din aresturi
Reprezentanții APADOR-CH au vizitat zece unități de deținere (aresturi și penitenciare), în perioada februarie-iunie 2019, respectiv: Penitenciarele și Centrele de Reținere și Arestare Preventivă din Giurgiu, Miercurea Ciuc, Galați, Craiova, București și Târgu Jiu.
Folosirea unor metode alternative de arest precum și investițiile făcute în ultimii ani în reabilitarea centrelor de reținere și arestare preventivă au făcut ca în prezent să nu mai existe supraaglomerare în aresturi, gradul de ocupare fiind mult sub capacitatea centrelor, în toate unitățile vizitate.
Deși s-au realizat ample investiții în multe unități, rămân în continuare de rezolvat diferite aspecte ce țin de igiena spațiilor, de amplasarea unui număr prea mare de paturi în camere, raportat la suprafața acestora sau alte aspecte cum ar fi:
- Există în continuare camere fără grup sanitar în care arestații folosesc pe timpul nopții clasica găleată pentru a-și face nevoile, iar pe timpul zilei sunt nevoiți să apeleze la bunăvoința ofițerilor pentru a fi scoși la toaletă sau duș;
- În unele aresturi amenajate la demisol sau subsol există în continuare problema iluminării și a aerisirii insuficiente a camerelor. Chiar dacă au fost montate aparate de aer condiționat, în unele locuri acestea nu funcționează sau oricum ele nu țin loc de lumină naturală și aer proaspăt;
- În majoritatea aresturilor nu există asistență medicală dedicată arestaților, ci același personal medical al Inspectoratelor județene de poliție, care acordă asistență medicală cadrelor, consultă și arestații. Iar această asistență nu este asigurată în permanență;
- Peste tot lipsește asistența psihiatrică sau psihologică, deși un procent important din populația carcerală are probleme de sănătate mintală;
- În majoritatea aresturilor, dreptul la cumpărături al arestaților este rezolvat prin trimiterea „la piață” a cadrelor de poliție, ceea ce le știrbește acestora din prestanța funcției, fiind practic transformați în curieri pentru arestați;
Condițiile de deținere din penitenciare
În sistemul penitenciar, în ciuda eliberărilor importante din ultimii doi ani, gradul de aglomerare continuă să depășească capacitatea de deținere. Investițiile în modernizarea spațiilor existente sau în amenajarea altora noi sunt deocamdată lipsite de anvergura necesară pentru a se putea observa o îmbunătățire considerabilă.
Pentru îmbunătățirea traiului deținuților, în 2019 a fost dublată alocația de hrană de la 3,5 lei/zi/deținut (0,74 euro) la 7 lei/zi/deținut (1,48 euro) și s-a majorat substanțial valoarea materialelor igineico-sanitare primite lunar de fiecare deținut.
Conform calculelor administrative, cheltuielile lunare cu un deținut sunt de 505 lei (106,71 euro), la care se adaugă cuantumul reprezentând salariile personalului.
Cu puține excepții, cum ar fi noul și modernul corp de clădire de la Penitenciarul Giurgiu, dat în folosință chiar la începutul anului 2019, în celelalte penitenciare vizitate au fost observate încercări de reabilitare a spațiilor existente, mici cosmetizări ale camerelor, scoaterea celui de-al treilea rând de paturi suprapuse pentru a conferi astfel un aer mai puțin înghesuit camerelor existente.
În general persistă următoarele:
- Igiena deficitară în multe din camerele de deținere sau din blocurile alimentare;
- Grupuri sanitare dezafectate sau insuficiente pentru numărul deținuților dintr-o cameră și un program de apă caldă prea scurt pentru a ajunge toți să se spele;
- Cadre medicale puține sau deloc (cu excepția Penitenciarului Galați, toate celelalte vizitate aveau deficit de medici sau nu aveau deloc – cazul Miercurea Ciuc);
- Ca și în cazul aresturilor, lipsa cronică a personalului medical psihiatric;
- Lipsa unor programe de testare, la intrarea în sistemul penitenciar, pentru boli cu transmitere sexuală și în general lipsa metodelor de prevenire a răspândirii acestor boli, de exemplu prezervative;
- Lipsa unor programe eficiente de calificare a deținuților, pentru facilitarea reintegrării lor după eliberare;
- Personal insuficient pentru realizarea unor activități socio-educative de care majoritatea deținuților spun că au nevoie;
- Insuficiente locuri de muncă pentru deținuți, cu sau fără plată. În condițiile în care piața muncii din România duce lipsă de personal, iar penitenciarele dețin oameni care vor să muncească, ar fi de dorit ca Ministerul Justiției să găsească soluții împreună cu Ministerul Muncii pentru a pune în legătură cele două segmente;
Citește pe larg analiza APADOR-CH și concluziile din vizitele de monitorizare