Aproape 80 de organizații neguvernamentale din România au semnat o scrisoare de protest la adresa Guvernului și intenționează să sesizeze Comisia Europeană în legătură cu transpunerea abuzivă a Directivei (UE) 2015/849, privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului.
Concret, Guvernul României a emis o ordonanță în care a adăugat din proprie inițiativă asociațiile, fundațiile și federațiile ca entități raportoare obligate să comunice datele personale ale beneficiarilor. Astfel, vor trebui raportate de exemplu și datele personale ale jurnaliştilor sau ale copiilor care participă la orice fel de activitate organizată de ONG-uri.
Fără nici un temei, societatea civilă este plasată în aceeași categorie de risc financiar cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc și cu instituțiile bancare. Fără publicarea niciunei analize de risc, așa cum recomandă standardele internaționale în materie, ONG-urilor li se impun niște obligații de raportare la care cu greu vor face față până și profitabilele bănci sau firmele de jocuri de noroc.
Transparența structurii interne a oricărei ONG – statut, adresa, componenţa Consiliului Director ș.a. – este deja asigurată în România prin Registrul Național ONG, aflat în gestionarea Ministerului Justiției.
În 31 mai 2018, Guvernul României a aprobat Proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Încercând să transpună cea de a patra Directivă UE privind spălarea banilor, proiectul guvernului a suscitat deja critici puternice din partea sectorului ONG, deoarece va influența grav activitatea societății civile, prin introducerea obligativității de comunicare către Guvern a datelor de identificare a beneficiarilor organizațiilor neguvernamentale, sub sancțiunea extremă a dizolvării în caz de neconformare.
Concret, proiectul va conduce la:
- închiderea completă a organizațiilor care lucrează în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri: persoane abuzate, persoane cărora nu li se respectă drepturile omului, persoane afectate de sărăcie extremă;
- reducerea drastică a numărului de cetățeni care apelează la serviciile organizațiilor neguvernamentale;
- ONG-urile nu vor mai putea încheia parteneriate între ele fără a se informa reciproc și oficial despre listele complete ale beneficiarilor lor, inclusiv persoane fizice, cu nume, prenume și toate datele de stare civilă din documentele de identitate.
Criticile au fost explicate inițiatorilor, Ministerul Justiției și Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, într-o dezbatere publică organizată în 7 mai, dar nu au avut niciun ecou. Situația este cu atât mai gravă, cu cât legea contrazice una dintre sursele esențiale prin care Guvernul își fundamentează proiectul de lege: Recomandările FATF (Financial Action Task Force), organizația inter-guvernamentală care lucrează pentru reducerea spălării banilor și finanțării terorismului. Recomandarea 8 a FATF vizează direct organizațiile non-profit și impune exact ceea ce Guvernul României nu a făcut: la nivelul entităților non-profit, orice abordare a problemei se face prin analiza riscului și prin măsuri proporționale cu riscul identificat. Cum în România nu a fost publicată nicio evaluare a riscului terorist de la nivelul sectorului ONG, este de neînțeles cum măsurile exagerate de mai sus sunt proporționale cu pretinsul risc.
Rămâne de văzut cum vor face față autoritățile unei avalanșe de date personale ale beneficiarilor ONG-urilor. De exemplu doar în sectorul serviciilor de asistență socială furnizate de către organizațiile neguvernamentale din România există aproximativ 350.000 de beneficiari anual.
Ordonanța Guvernului trebuie să fie corectată în Parlament.